Traian Preoteasa a plagiat. Peste o jumătate (respectiv 160 de pagini din 264 pagini) din lucrarea de doctorat scrisă în 2009 de către Traian Preoteasa, director general CFR Călători, sunt identice 100% cu o lucrare scrisă de acesta în coautorat cu îndrumătorul său de doctorat de la Universitatea tehnică Craiova. Acesta este un caz clasic în care un doctorand și-a plagiat lucrarea de doctorat (autoplagiat, cel puțin) săvârșit de directorul general al unei companii la care președinte al Consiliului de Administrație este un distins profesor universitar, şi anume Gabriel Popa, profesor universitar al Facultății de Transporturi.
Cercetări ale tezei de doctorat scrise de șeful CFR Călători, Traian Preoteasa, disponibilă la Biblioteca Națională a României, au fost făcute de jurnaliști ai Club Feroviar, iar acestea au indicat o identitate perfectă a nu mai puțin de 161 de pagini ale tezei de doctorat intitulate „Contribuții la analiza și sinteza mecanismelor cu came”, susținută în 2009 sub îndrumarea profesorului Popescu Iulian la Universitatea Craiova cu capitole întregi din lucrarea „Cercetări privind mecanismele cu came”, apărută un an înainte la editura doljeană SITECH, cu prim-autor profesorul Popescu Iulian, iar celălalt autor Traian Preoteasa.
Traian Preoteasa a plagiat lucrarea de doctorat. Autoplagiat
Practic, lucrarea de doctorat a șefului CFR Călători conține două părți mari, principale. O primă parte de 106 pagini este dedicată literaturii mecanismelor cu came, în timp ce a doua parte, de 161 pagini este contribuția personală și originală a doctorandului Traian Preoteasa și este numită chiar „Cercetări proprii privind mecanismele cu came”. Prima parte este una generală și conține informații luate din literatura universală de specialitate. Această a doua parte este perfect identică, până la virgulă, cu mai multe capitole ale lucrării scrise în coautorat de Preoteasa cu Popescu Iulian.
Practic, opt capitole din cartea scrisă de cuplul Popescu-Preoteasa, dedicate determinării razelor de curbură ale camelor, camelor disc, camelor plane de translație, camelor de strung, camelor tachet în mișcarea plană etc, se regăsesc integral, cap-coadă, cuvânt cu cuvânt, figură cu figură, cifră cu cifră, tabel cu tabel în teza de doctorat. Titlurile capitolelor sunt identice, de exemplu: „Metodă numerică de determinare a razelor de curbură ale camelor” a devenit în teza de doctorat „Metodă numerică originală de determinare a razelor de curbură ale camelor”. De observat inserarea termenului „original” prin care Traian Preoteasa a încercat să răspundă cerinței unei teze de doctorat, şi anume originalitatea și contribuția proprie.
Drept dovadă, Club Feroviar prezintă spre comparație părți din rezumatul tezei de doctorat (rezumat care este inclus în teză și este public, spre deosebire de conținutul tezei care însă nu poate fi fotocopiat, distribuit etc) și părți din lucrarea scrisă împreună cu profesorul Popescu.
A se observa schema din teza de doctorat identică cu cea de mai jos din cartea scrisă în coautorat. Lipsește orice citare. Textul din rezumat diferă de cel din teză și din lucrare pe simplul motiv că rezumatul prezintă opt pagini întreaga lucrare. Textul tezei este însă 100% identic cu cel al lucrării. Aceasta nu a putut fi fotocopiată deoarece este ilegal.
Singurele locuri unde apar diferențe între lucrarea în co-autorat și teza de doctorat sunt cele unde considerente de tehno-redactare au obligat la inversarea unor imagini grafice cu paragrafe de text, ultimele fiind „aruncate” pe pagina următoare pentru a nu jena ilustrația.
Condamnabil este faptul că bibliografia tezei de doctorat nu include cartea scrisă cu 1-2 ani înainte împreună cu profesorul Popescu Iulian. Teza de doctorat nu conține, de asemenea, trimiteri bibliografice în partea care arată contribuția proprie a lui Traian Preoteasa. Sigur este posibil ca textul însoțit de tabele, grafice, scheme cinematice, calcule, formule să fi fost copiat dintr-o lucrare scrisă de Preoteasa în cadrul activității sale de doctorand și care să figureze în bibliografie. În acest caz rămâne întrebarea: de ce totuși trimiterile bibliografice lipsesc în text? Apoi, aceasta ar semnifica faptul că lucrarea scrisă în coautorat cu profesorul este la rândul ei un plagiat după alte texte scrise de Preoteasa, cu ocazia studiilor sale doctorale. Aceasta ar putea însă fi o acuză îndreptată împotriva profesorului craiovean de mecanisme, co-autor al cărții. Lucrarea în coautorat nu indică nicăieri care sunt capitolele scrise de șeful CFR Călători și care sunt cele concepute de profesor, după cum ar fi normal.
Autoplagiatul, o conduită necorespunzătoare, sancționabilă
Literatura de specialitate este cumva împărțită privin gravitatea autoplagiatului, unii considerându-l mai puțin grav decât plagiatul, în timp ce alții îl pun pe aceeași treaptă. Cert este însă că legislația noastră îl condamnă în aceeași măsură ca plagiatul.
Situațiile sunt detaliate în Legea nr. 206/2004 privind „buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare”. Potrivit acesteia, şi anume articolul 2-1, aliniat 2 litera b, „autoplagiatul – expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode științifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiași sau acelorași autori, fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale.
Club Feroviar nu garantează nici faptul că lucrarea ar putea fi nu doar un autoplagiat, ci un plagiat. Deoarece nu dispunem de copia lucrării doctorale (aceasta poate fi doar consultată la Biblioteca Națională), nu o putem verifica cu ajutorul softurilor anti-plagiat. Soarta va reveni Comisiei de Etică a Universității Craiova căreia Club Feroviar îi va adresa o sesizare cu această temă.
Popescu Iulian, profesorul co-autor
Popescu Iulian este un fan al lucrărilor scrise în coautorat cu alți doctoranzi ai săi, Club Feroviar identificând cel puțin alte două nume în afară de șeful CFR Călători. O posibilă explicație este aceea că metoda cărților scrise cu doctoranzii crește zestrea universitară a profesorului care este astfel ajutat să promoveze în ierarhia recunoașterii universitare.
Club Feroviar a încercat să obțină un punct de vedere de la Traian Preoteasa printr-un mesaj text telefonic, însă la ora publicării articolului, acesta nu a răspuns. Vom reveni când vom avea un răspuns din partea directorului general CFR Călători.
Activitate intelectuală bogată la Ministerul Transporturilor
Însă Traian Preoteasa nu este singurul scriitor de cărți de știință la Ministerul Transporturilor. După cum a relatat aici PressOne, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a scris și el o carte despre care, asemenea cărților valoroase ale Antichității, toată lumea vorbește şi știe că există undeva, dar care nu e de găsit.
PressOne a descoperit însă că tatăl său, profesorul de matematică Nicolae Grindeanu, a scris o lucrare de doctorat din același domeniu al analizei matematice, ca presupusa carte a fiului său.
Uzanțele academice recomandă publicarea cercetărilor făcute în școlile doctorale. Doctoratul lui Grindeanu-tatăl nu a fost publicat nicăieri. Într-un fel, Sorin Grindeanu a admis, într-o intervenție de pe Facebook, în 18 decembrie 2021, care a fost contribuția tatălui său la cartea pe care o semnează împreună și al cărei titlu este „Integrala Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexă”:
„Am mai răspuns acum 4 ani pe subiectul cărții. Ea există, am arătat-o, e scrisă cu un profesor de matematică, aș zice chiar bun. Lucrurile sunt foarte clare.”
Departe de a fi însă clarificate, întrebările rămase fără răspuns sunt legate de: conținutul cărții, dacă acesta se suprapune parțial sau total cu teza de doctorat a tatălui, câte pagini are și care este ISBN-ul ei corect?
Singurul care poate face lumină în aceste detalii este vice prim-ministrul Grindeanu, care trebuie să își facă publică cartea. Doar că, între timp, el a șters din CV toate cărțile publicate. În noul CV, disponibil pe site-ul Ministerului Transporturilor, nu se mai face nicio referire la niciuna din cele trei cărți al căror autor este discutabil.
