Dezvoltarea rețelei de cale ferată de mare viteză din România ar urma să creeze inițial un coridor de la Constanța, via București, Cluj-Napoca și Oradea, până la granița cu Ungaria.
„Raportul nostru evidențiază faptul că potențialul pentru dezvoltarea rețelei de mare viteză în România este semnificativ, datorită capacității acesteia de a transfera traficul de pasageri de la transportul aerian și rutier către cale ferată, contribuind totodată la dezvoltarea economică substanțială a țării. Am analizat mai multe scenarii și am concluzionat că realizarea unor linii care să permită viteze de 250–300 km/h este fezabilă în România,” a declarat Mihai Frumosu, Expert Senior în Transporturi în cadrul Băncii Euroopene de Investiții (BEI), în timpul evenimentului Zilele Feroviare 2025. Evenimentul are loc în zilele de 14 și 15 octombrie, la București, și este organizat de Club Feroviar.
Studiul BEI are la bază Masterplanul european pentru dezvoltarea rețelei de cale ferată de mare viteză care include realizarea unui coridor pe ruta Constanța – București – granița cu Ungaria, analizat din punct de vedere tehnic, financiar și economic.
„Am explorat opțiuni pentru atingerea unor viteze de 200–250 km/h pe linii deja modernizate, fără a fi nevoie de construirea unora complet noi. În România există secțiuni de cale ferată modernizate pe coridoarele europene, care pot fi îmbunătățite suplimentar pentru a permite viteze de peste 200 km/h, prin intervenții precum modernizarea sistemelor de semnalizare, a infrastructurii feroviare și implementarea ERTMS. Merită menționat faptul că aceste linii modernizate permit în prezent viteze de până la 160 km/h și, ceea ce este important, lucrările de reconstrucție și modernizare a structurilor inginerești permit deja viteze de până la 200 km/h — motiv pentru care felicit CFR SA,” a explicat Mihai Frumosu.
Dezvoltarea acestei reţele în România a fost analizată prin mai multe opţiuni, iar patru au fost preselectate pentru coridorul Constanța – București – granița cu Ungaria. Studiile de caz au evidențiat un interval de costuri cuprins între 8,9 milioane de euro/km și 25,5 milioane de euro/km (la prețuri din 2018), cu variații în funcție de viteza liniei, relieful terenului și volumul structurilor complexe, în special tuneluri.
Pentru Opțiunea 3, pe ruta București – Constanța, studiul a concluzionat necesitatea modernizării liniei pentru a permite viteze de până la 200 km/h între București și Fetești (147 km), precum și construcția unei noi linii între Fetești și Constanța, care să permită viteze de până la 250 km/h. Ruta are o lungime totală de 217,2 km, din care 140 km necesită lucrări de modernizare, iar 68 km reprezintă linie nouă. Costul estimat al proiectului este de 2,6 miliarde de euro (la prețuri din 2024), iar timpul de călătorie ar fi redus la doar o oră și 20 de minute.
Opțiunea recomandată propune un coridor care pornește din Constanța, trece prin București, Brașov, Sighișoara, Cluj-Napoca și Oradea, până la granița cu Ungaria. Coridorul are o lungime totală de 782 km și este proiectat pentru viteze mixte de până la 200 km/h și până la 250 km/h. Cheltuielile de capital (CAPEX) estimate pentru acest coridor sunt de 15 miliarde de euro.
