Zilele Feroviare, ediția a XVII-a, a fost miercuri, în a doua zi a evenimentului, scena prezentării unor posibile soluții dedicate dezvoltării transportului de persoane urban și periurban.
Potrivit lui Dragoș Floroiu, director în cadrul AFER (Autoritatea Feroviară Română), provocările reale ale mobilității urbane sunt extinderea urbană, creșterea congestionării traficului, criza pe piața energiei, schimbările climatice.
Urmărește aici prezentarea lui Dragoș Floroiu
„Dacă nu luăm măsuri, în 2050 dependența de petrol va fi de 90%, energia regenerabilă va fi utilizată doar marginal, la 10%. De aceea transportul trebuie să folosească mai puțină energie, o energie mai curată. Trebuie să ajungem să exploatăm o infrastructură mai modernă. Cum facem acest lucru? Reinventăm roata? Nu, avem nevoie de tehnologii noi la vehicule și managementul traficului”, a spus el.
Alte riscuri menționate de responsabilul AFER sunt:
- emisiile de CO2 ar rămâne cu o treime mai mari decât nivelul lor din 1990;
- costurile de congestionare ar putea crește cu aproximativ 50%;
- decalajul de accesibilitate dintre zonele centrale și periferice s-ar putea extinde;
- costurile sociale ale accidentelor și zgomotului ar crește.
Interconectarea modurilor de transport e cea mai la îndemână soluție și trebuie create huburi de transport în care timpii de așteptare să fie reduși cât mai mult, a adăugat el.
În tot acest lanț, fiecare actor implicat, și anume UAT, operatorul de transport, utilizatorul au aștepări care trebuie respectate și împlinite.
Gabriel Sburlan, Metrorex: Metroul, una dintre cele mai bune soluții pentru un oraș aglomerat
În prezentarea sa, Gabriel Sburlan, șef al serviciului tehnic Metrorex, a arătat principalii parametrii ai rețelei de metrou și a oferit informații privind proiectele de extindere a rețelei, precum noua stație Tudor Arghezi, Magistrala 5, metroul spre Otopeni, reabilitarea magistralei Berceni – Piața Unirii.
- Magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, secțiunea 1 Râul Doamnei – Eroilor (structură, instalații) (6,9 km cale dublă, 10 stații, 1 depou) are un stadiu de realizare de 99%. Lucrările de finalizat sunt stația Parc Drumul Taberei – conexiune cu linia de tramvai 41 și stația Academia Militară – accesul B.
Secțiunea 2 Eroilor – Piața Iancului (proiectare și asistență tehnică) cu 5,4 km cale dublă, 6 stații, are un stadiu de realizare: 70% (dintr-un total de 10 livrabile s-au predat 7 livrabile) și un termen de finalizare decembrie 2023.
Stația Piața Iancului va fi cea mai complexă stație de metrou, cu 11 zone de acces spre peroanele de metrou și legături către stația existentă.
Gabriel Sburlan a mai informat că în zona Pieței Universității lucrările vor scoate la iveală un sit arheologic, Sf. Sava, care va fi amenajat.
Potrivit Repertoriului Arheologic Național, Situl include în principal descoperirile arheologice din Complexul Mânăstirii Sfântul Sava. Primele cercetări arheologice datează din 1958, când a fost cercetată pivniţa casei din str. Academiei nr. 4, găsindu-se o pivniţă atribuită Complexului Sf. Sava şi o conductă de apă. În luna mai 1972, pe bulevardul Regina Elisabeta, cu prilejul unor lucrări efectuate de Societatea de Telecomunicaţii, au fost scoase la lumină, la cca. 7 m de soclul statuii lui Mihai Viteazul, o parte din fundaţiile celor două biserici Sf. Sava. Cu această ocazie, s-a stabilit că biserica construită de Constantin Brâncoveanu a suprapus-o complet pe cea ridicată de Andronache Pârcălab. La vest de fundaţiile bisericilor au fost descoperite 12 morminte de inhumaţie, ce făceau parte din cimitirul existent în jurul bisericii încă din secolul al XVI-lea. Inventarul mormintelor conţinea: monede, o cărămidă inscripţionată cu numele unui călugăr, obiecte de port şi resturi de sicriu.
În anii 2010- 2011 au avut loc cercetări arheologice preventive în Piaţa Universităţii, prilej cu care au fost descoperite case de târgoveţi, conducte de apă din secolul al XVIII-lea, gropi menajere, clădiri ale ansamblului mănăstiresc Sf. Sava, cele două biserici ridicate pe aceste locuri, precum şi cimitirele aferente acestora în care au fost cercetate un număr de 676 de morminte.
În noiembrie 2017 au avut loc cercetări arheologice preventive pe o suprafaţă de circa 230 mp din curtea interioară a Universităţii din Bucureşti prilej cu care au fost descoperite 8 ziduri, încadrate cronologic în perioada secolelor XVIII-XIX, un mormânt şi 4 complexe de tip groapă, plus niveluri de umplutură ce au conţinut material ceramic specific secolului al XIX-lea.
În ceea ce privește metroul spre Otopeni, în trimestrul IV va fi finalizată procedura de achiziție pentru a doua secțiune a metroului, cea spre aeroport.
Acordul de mediu pentru Gara de Nord – Gara Progresul, neobținut
Cât privește linia M4 de metrou Lac Străulești – Gara Progresul, Tronsonul Gara de Nord – Gara Progresul, Gabriel Sburlan speră ca măcar parțial acesta să intre pe PNRR. Sunt 14 stații de metrou, un depou, 10,9 km.
„Studiul de fezabilitate a fost avizat în anul 2020 de Consiliul Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe, fiind condiționat de obținerea Acordului de mediu. La acest moment se parcurg etapele procedurale în relația cu Primăria Municipiului București și Consiliul Județean Ilfov, în vederea definitivării documentelor necesare obținerii Avizului de mediu”, spune el. Metrorex beneficiază de sprijinul experților Jaspers și BEI – PASSA, pentru elaborarea documentației de atribuire pentru proiectare și execuție lucrări și a documentației de finanțare;
Demararea procedurilor de achiziție a lucrărilor de structură se va face după obținerea Acordului de Mediu.
Urmărește aici prezentarea lui Gabriel Sburlan
Iosif Szentes, TPBI: Un potențial de transport cât jumătate din cel al CFR Călători
Iosif Szentes, director al direcției de Transport Feroviar – TPBI, a făcut o prezentare a transportului metropolitan București și a oportunităților oferite de acesta.
Principalele caracteristici ale infrastructurii și ale serviciului de tren metropolitan sunt:
- un orar cadențat, adaptat fluxurilor de călători și corelat multimodal;
- utilizează infrastructura feroviară existentă sau linii suburbane dedicate;
- peroane simple, în linie curentă, legate între ele sau cu rețelele de transport complementare prin subtraversări sau supratraversări;
- stațiile sau punctele de oprire sunt fără personal (achiziția de bilete sau informarea călătorilor se fac prin sisteme informatice integrate);
- călătoria (navetismul) durează în general sub o oră, cu o viteză comercială de 40 – 60 km/h.
Proiectul transportului feroviar în jurul Capitalei vizează, în primul rând, utilizarea infrastructurii feroviare existente, iar în al doilea rând reactivarea unor linii dezafectate sau de o calitate tehnică foarte scăzută. Orizontul de timp estimat pentru această abordare este de 15 ani, cu trei etape majore pentru perioadele 2021-2026, 2027-2030 și 2013-2035.
Achizițiile preconizate sunt:
- modernizare stații (peroane, pasaje pietonale, clădiri, ITS, regenerare urbană);
- construcție puncte de opriri noi;
- modernizare treceri la nivel;
- construcție pasaje rutiere denivelate;
- creșterea capacității feroviare (modernizare aparate de cale, introducere de aparate de cale noi, modernizare bretele etc.);
- lucrări de construcție linie nouă;
- lucrări de reînnoire/modernizare cale de rulare;
- investiții în sisteme și subsisteme destinate tracțiunii ce asigură neutralitatea climatică (că de exemplu, dar fără a se limita la sisteme de catenară și stații transformare electrică);
- achiziții material rulant în tracțiune electrică.
În final ar putea rezulta o rețea de aproape 100 km cu 95 trase pe sens și 4997 tren-km pe zi. Incluzând materialul rulant, investițiile necesare se apropie pe cele trei faze la un miliard de euro. Volumul de transport ar putea ajunge la jumătate din cel al CFR Călători.
Urmărește aici prezentarea lui Iosif Szentes
STB, două milioane de călătorii zilnic
Din partea STB SA, Laura Codrea a prezentat principalele direcții de acțiune ale societății în privința dezvoltării transportului cu tramvaiul:
- modernizarea infrastructurii;
- extinderea rețelei;
- integrarea acesteia cu cea de cale ferată și metroul;
- creșterea confortului și a siguranței;
- structuri tarifare atractive și informare corespunzătoare a publicului;
- curățenie și aplicații inteligente.
Reprezentantul STB SA a explicat că operatorul de transport public de suprafață are zilnic două milioane de călătorii, practic aproape fiecare locuitor al Capitalei întregistrează zilnic în medie o călătorie.
