spot_img
sâmbătă, ianuarie 29, 2022
spot_img

VIDEO. Legea Statutului Personalului Feroviar, bomba pe care PSD și-a plasat-o pe scaun

Legea Statutului Personalului Feroviar a cărui aplicare este refuzată acum de către ministrul de Finanțe Adrian Câciu, propus de PSD, este inițiativa acestui partid din perioada în care acestuia nu îi venea greu să o promoveze, căci la conducerea țării se găsea un guvern al Opoziției, iar finanțele țării arătau mult mai bine, nefiind marcate de pandemie.

„Cine sapă groapa altuia cade singur în ea” spune un proverb pe care majoritatea românilor îl știu din copilărie. Dacă pentru feroviari, Legea Statutului Personalului Feroviar e bine-venită și binemeritată, pentru cei care controlează baierele bugetului, legea în cauză are puternice implicații financiare și presupune alocații bugetare semnificative. Tocmai de aceea trebuie să constatăm că în cei peste cinci ani scurși de la introducerea propunerii legislative aferente în Parlament, în mod constant PSD a promovat legea, aceasta fiind inclusiv calul de bătaie pentru a ataca Opoziția aflată la guvernare în anii trecuți.

Același partid a devenit acum însă brusc responsabil și refuză aplicarea unei legi pe care a împins-o în față cu obstinație. Legea este împinsă acum într-o veșnică prorogare, iar partenerii de la Guvernare ai PSD trebuie să accepte situația, cu atât mai mult cu cât în trecut s-au exprimat împotriva acesteia.

Este interesantă o trecere în revistă a legii. În primul rând Proiectul de lege a fost depus la Senat în iunie 2016 și la Camera Deputaților în februarie 2017. În iunie 2016 a fost depus în mandatul lui Dacian Cioloș la Guvern într-o echipă guvernamentală care conținea tehnocrați chipurile independenți, dar care erau apropiați mai degrabă de PNL – USR, precum Sorin Bușe sau Dan Costescu la cârma Ministerului Transporturilor.

PSD, 2017: Impactul macro-economic e nesemnificativ

Proiectul a fost semnat de 32 de deputați și senatori, toți fără excepție de la PSD. Este semnificativ faptul că în nota de fundamentare a măsurii, inițiatorii PSD menționau oarece cheltuieli suplimentare pentru unitățile cu specific feroviar, dar „fără a cauza impact macro-economic semnificativ”.

Acum propunerea este refuzată tocmai din cauza impactului financiar. Nu mai puțin de 56 de miliarde lei ar fi economisite la Buget dacă această lege, alături de altele câteva legi de rezonanță socială, ar fi prorogate, se arată în nota de fundamentare a OUG de amânare elaborată de oamenii lui Adrian Câciu.

Mai este de semnalat și faptul că proiectul de act legislativ a intrat în Camera Deputaților tocmai la o lună după ce Sorin Grindeanu a devenit premier, după ce PSD a câștigat alegerile din decembrie 2016. Grindeanu nu pare a-și fi folosit atunci pârghiile la îndemână pentru a bloca legea.

Proiectul de lege a rămas tras pe dreapta până în primăvara lui 2019, în mandatul Vioricăi Dăncilă la Guvern. Cu o Cameră a Deputaților în care PSD avea 45% din locuri cel puțin (154 locuri din 329), iar Opoziția PNL, USR doar 99 de locuri sau 28%, legea a trecut fără probleme.

Lucian Bode, PNL: Îmbrăcați bolnavul frumos și îl trimiteți acasă că e sănătos

La dezbateri, Opoziția s-a opus votului. Lucian Bode: „Calea ferată va rămâne sector strategic, numai că ceea ce face PSD e următorul tablou. Calea ferată e ca un bolnav pe patul de spital, iar cei care ar trebui să îl trateze, îl îmbracă în haine scumpe și îl trimit acasă că e bine. Nu așa se face bine. Personalul feroviar merită remunerația numai că în ultimii ani cât ați răspuns de sectorul feroviar ați pus sectorul în pericol. Avem 250 milioane euro pentru material rulant, nu ați atras un cent (n.red. – situația e identică și azi). În ultimii ani, doar 23% din necesar finantare a fost asigurat. Doar 3% din necesar reînnoire cale ferată a fost asigurat, iar stadiul de reparare e depășit la 70%. Amăgiți încă o categorie pe care o numiți cinic a doua armată a țării. Propuneți unele prevederi să intre în 2021 când dumneavoastră veți fi istorie la Guvernare. Nu vom vota acest proiect”, a spus la momentul votului Bode.

Toma Ilie, PSD: Ceferiștii ne cer legea

O abordare populistă a avut imediat după Bode, pesedistul Toma Ilie. El a spus că toate cabinetele parlamentare au fost invadate de ceferisti care au cerut statutul atât lui, cât și colegilor lui parlamentari din județ. „Stimați colegi, vă rog mult să îi dăm vot favorabil”.

Imediat însă legea a fost retrimisă de către președintele României Klaus Iohannis pentru reexaminare, cerere care a fost însă respinsă în Senat în octombrie 2019. În august 2020, cererea președintelui a fost luată în discuție în Camera Deputaților.

Marius Budăi, PSD: Tertipuri ca să nu fie date drepturi oamenilor

Un atac la adresa lui Ludovic Orban și Klaus Iohannis a fost lansat la dezbateri de către Marius Budăi, PSD, fost ministru al Muncii. „Ceea ce nu înțelegem este că această lege prevede drepturi salariale, drepturi extrasalariale, asistență medicală, asitență psihologică, dar se vede că, după prostul obiecei al domnului președinte Orban și al PNL atunci când vorbim de drepturi pentru cetățenii români, se găsesc tot felul de tertipuri pentru a pune bețe în roate, cum spunem noi pe românește. Iată că de aceasta dată avem parte de retrimitere pentru reexaminare pe motive închipuite”, a spus Budăi.

Vezi aici intervenția lui Marius Budăi, PSD. Și-o fi schimbat acesta opinia dacă se opun și colegii lui de la Finanțe?

Intervenții au avut atunci și membrii UDMR și ai USR. Benedek Zacharie (UDMR) a opinat că intrarea legii în vigoare ar lăsa sectorul fără personal, temere manifestată mai târziu, inclusiv de reprezentanți ai patronatelor: „E cazul ca feroviarii să aibă statut, dar e de văzut în următorii trei ani ce se va întâmpla după ce se pensionează cinci mii de mecanici. Trebuie să se vada cu cine se vor înlocui mecanicii de locomotitivă”.

Potrivit lui Cristian Seidler (USR), este aberantă introducerea unor coeficienți de ierarhizare într-o lege și nu într-un contract de muncă. Nu este normal ca la dezbateri să nu fie invitate toate părțile și de aceea era normal ca toate drepturile să fie incluse în CCM, nu în legi.

În pofida observațiilor, legea a fost votată cu o mare majoritate, anume 185 voturi „pentru” ale PSD, un vot împotrivă și 80 de abțineri. Legea 195a fost promulgată în septembrie de Klaus Iohannis.

Pe hârtie, dar nu în realitate

Prima prorogare a legii 195 a avut loc în iulie 2020 în mandatul de premier al lui Ludovic Orban, termenul stabilit fiind aprilie 2022. Ultimele propuneri ale Ministerului de Finanțe sunt ca legea să intre în vigoare din 2023 cu riscul unor prorogări la nesfârșit în condițiile în care deficitul bugetar se apropie de 6% din PIB, iar datoria publică s-a dublat în ultimii cinci ani și jumătate și a depăsit 50% din PIB (respectiv, datorăm jumătate din tot ceea producem la nivel de bunuri și servicii într-un an).

Ultimele Articole