Un peron de gară plin cu iarbă, o copertină care a rămas doar o amintire și o clădire monument arhitectonic în paragină, nefuncțională. Așa arată Gara Ițcani (Suceava Nord) pentru care în urmă cu zece ani se alocau primele două milioane de euro pentru reabilitare și restaurare.
Din 2012 și până în 2015 responsabilii au dat vina că nu au obținut autorizațiile de la Primăria Suceava din cauza documentației incomplete pentru că certificatul de atestare este la Cernăuți, potrivit NewsBucovina.ro.
În 2016 s-a anunțat că lucrările fuseseră deja contractate și că vor începe după emiterea autorizaţiei de construire și ulterior au început timid lucrările care sunt stopate și clădirea arăta mai rău decât atunci când au început.
La zece ani de la alocarea banilor, starea Gării Ițcani este deplorabilă, iar în zonă nu e niciun călător. Doi angajați CFR fac poze la un fazan mort care s-a proptit într-un stâlp după un contact cu o locomotivă.
Ei evită să vorbească despre mersul lucrărilor, dar ne indică sala de așteptare: o baracă cu patru scaune rupte în care se intră doar după ce te împingi în ușă.
În iunie 2015, pe atunci senatorul Gheorghe Flutur îi atrăgea atenția ministrului Transporturilor privind starea deplorabilă în care se găseşte Gara Iţcani şi insista asupra necesităţii restaurării clădirii monument prin lucrări ample de reparaţii şi consolidare la exteriorul şi interiorul gării, inclusiv reabilitarea peronului.
Gheorghe Flutur aprecia atunci că starea dezastruoasă a Gării Iţcani este consecinţa neglijenţei, indiferenţei şi neputinţei celor obligaţi să o întreţină, iar soluţia o reprezintă realizarea investiţiilor în infrastructura clădirii, în baza unui proiect coerent de refacere pentru că, din păcate, tot ce s-a “mişcat” în legătură cu reabilitarea Gării Iţcani este mai degrabă o palmă dată Sucevei.
Clădirea Gării Iţcani este monument de arhitectură, fiind înscrisă în lista monumentelor istorice sub numele de Gara Suceava Nord-Iţcani.
Gara Iţcani a fost construită în 1876, în perioada administraţiei austriece în Bucovina, fiind atunci situată la frontiera austro-română şi este o construcţie cu două niveluri, realizată după modelul unor gări din zona central-europeană.