Universitatea Tehnică de Construcții București a găzduit a XXI-a ediție a Simpozionului național de căi ferate, eveniment ce s-a bucurat de o largă participare internațională.
Din comitetul de organizare a evenimentului desfășurat joi și vineri fac parte prof.dr.ing. George Stoicescu – președinte al Comitetului, George Radu Pipa – director general adjunct CFR SA, conf.dr.ing. Mădălina Stoian – prorector UTCB, Corneliu Luscalov – director tehnic Vossloh Tehnică Feroviară, conf.dr.ing. Adrian Burlacu – decan UTCB, șef lucrări Claudia Petcu – prodecan UTCB și șef lucrări Mihai Lobază.
Programul evenimentului a inclus joi prezentări ale unor lucrări tehnice, în timp ce vineri a fost efectuată o vizită pe șantierul liniei de tramvai 5.
Resursa umană, o problemă
În deschiderea evenimentului, Claudiu Seicean, președinte AIF și CEO Hitachi România, a atenționat asupra problemei resursei umane în domeniu. „Resursa umană este o preocupare majoră a industriei feroviare. În Marea Britanie doar 13,6% dintre angajați sunt tineri, iar 36% au peste 50 de ani. Aceasta înseamnă că în următorii ani o mare parte vor fi la pensie, se vor retrage”, a afirmat el.
Evenimente de tipul celui desfășurat zilele acestea sunt de apreciat, în pofida faptului că activitatea feroviară nu este la cel mai înalt nivel, căci aduc la aceeași masă reprezentanți ai diferitelor domenii, puși „la un numitor comun”, a spus tot Claudiu Seicean.
Ca în Caragiale
Într-o notă glumeață, specifică lui și previzibilă pentru cei care îl cunosc, Corneliu Luscalov, director tehnic Vossloh Tehnică Feroviară, a descris evoluțiile industriei feroviare românești prin cuvintele lui Cațavencu, personajul creat de I.L.Caragiale. „Or, mai întâi și-ntâi istoria ne învață anume că un popor care nu merge înainte stă pe loc, ba chiar dă înapoi, că legea progresului este așa, că cu cât mergi mai iute, cu atât ajungi mai departe”.
„Ca în Caragiale, 30 de ani am stat pe loc sau chiar am mers înapoi”, a spus el ironic. De cinci ani însă, parcă se mai mișcă ceva. A fost nevoie să treacă 22 de ani până am aplicat anumite solutii tehnice. „Unde? La Giurgiu, unde niște tineri spuneau <<uite trenul>>. Copii de 19 ani nu văzuseră un tren. În fine, după 19 ani au văzut trenul, prima cale ferată de pe teritoriul Principatelor”, a spus el. Apoi a „trebuit” să înceapă războiul din Ucraina ca să descoperim Portul Constanța. 30 de ani Portul Constanța a fost un dezastru, sper că de acum încolo totul va fi normal, pașii ultimilor ani sunt senzationali. România noastră merge înainte doar împinsă, dacă nu era război, nu făceam Portul Constanța”, a afirmat el.
La eveniment au mai fost prezenți, Ștefan Roșeanu, președinte ARF, Gabriel Mocanu, reprezentant Metrorex, reprezentanți ai industriei feroviare (experți autohtoni, Strail Germania, Porr etc).
Potrivit lui Gabriel Mocanu, Metrorex, s-au făcut pași importanți în ceea ce înseamnă infrastructura de metrou. „Avem două secțiuni în construcție spre Otopeni, doi constructori turci, există și o asociere românească ce face o parte a lucrărilor. Primăria Sectorului 4 și noi avem în analiză ofertele pentru Gara de Nord – Gara Progresu. Avem şi aici o asociere de firme românesti ceea ce este îmbucurător, aceasta înseamnă că anii menţionaţi nu au trecut degeaba, într-adevăr în ultimii 4-5 ani s-au schimbat lucruri în bine”, a spus el.
Ștefan Roșeanu, președinte ARF, a explicat că volumul fondurilor europene a crescut în ultimii ani. „În România sunt proiecte foarte bune de infrastructură, fondurile europene disponibile sunt din acest moment chiar mai multe decât cele preconizate în urmă cu câţiva ani. Acum câteva săptămâni, Ministerul Transporturilor a câştigat primele trei proiecte pe un nou acord de finanţare nerambursabilă, anume o parte din lucrările de modernizare Constanţa – Mangalia, Giurgiu – Rădulești, tronsoane spre Pitești. Acestea vor fi finanțate prin acest fond nou la dispoziția României. Oportunităţi există, acum 14 ani nu se ştia ce înseamnă Connecting Europe Facility. Întotdeauna apar noi oportunități, e foarte important că România a înţeles să asigure din surse proprii cofinanţarea proiectelor. Acel 85% asigurat de Comisia Europeană e mult mai mic în realitate. Statul dă 50%, ceea ce arată că interesul statului român e mare”, a spus el.
