În următorii şase ani, Guvernul Ungariei va aloca 1.700 de miliarde de forinţi (aprox. 5,2 miliarde de euro) pentru dezvoltarea căilor ferate, a declarat, miercuri, directorul de comunicare al MÁV Zrt., compania ungară de căi ferate.
Dániel Loppert, director de comunicare al MAV Zrt a adăugat că cele mai mari dezvoltări feroviare vor avea loc în direcţia Debrecen, Miskolc şi Pécs, potrivit hirado.hu.
Acesta a relatat că MÁV Zrt. a prezentat guvernului, spre aprobare, o strategie până în 2023, care arată modul în care transportul feroviar poate deveni competitiv faţă de transportul rutier. Potrivit strategiei, până în 2025 compania va reduce la sub două ore durata călătoriei de pe linia Budapesta-Debrecen, respectiv Miskolc-Budapesta.
În prezent, MÁV Zrt. poate garanta o viteză mare la transportul pe calea ferată pe un tronson de 80 de kilometri, dar planurile prevăd ca până în 2022, această reţea să crească până la 400-500 de kilometri, a specificat directorul de comunicare. Dániel Loppert a mai spus că există provocări cu privire la înnoirea vagoanelor şi a locomotivelor.
Ministerul Transporturilor a pus în dezbatere publică Strategia feroviară 2019-2023, din care reiese că România are nevoie, în această perioadă, de investiții în valoare de 12,8 miliarde de euro. Banii ar urma să fie folosiți pentru creşterea competitivităţii transportului feroviar pe piaţa internă, dar și pentru integrarea în spaţiul feroviar unic european.
Investițiile României, cu două miliarde de euro mai puțin
Sumele investite de România sunt mult mai mici deși Produsul Intern Brut al României este mai mare decât cel al Ungariei. În perioada 2019-2023, ar urma să fie cheltuiți pentru creşterea competitivităţii transportului feroviar pe piaţa internă 3,59 miliarde de euro, din care 469,88 milioane de euro numai în acest an. Cei mai mulți bani – puțin peste trei miliarde de euro, din care 459,44 milioane de euro în 2019 – vor fi alocați pentru creşterea vitezei de circulaţie pe infrastructura feroviară existentă.
Integrarea în spaţiul feroviar unic european va mai costa încă 9,23 miliarde de euro, din care 680,56 milioane de euro în acest an. Grosul sumei, de 7,2 miliarde de euro (679,7 milioane de euro în acest an) va fi direcționat către reabilitarea şi modernizarea infrastructurii coridoarelor feroviare internaţionale. La capitolul ”Integrarea în reţeaua feroviară europeană de mare viteză” nu este prevăzut niciun euro.
Documentul „Strategia feroviară 2019-2023”, din care sunt extrase cifrele de mai sus, face o analiză a stării actuale a infrastructurii feroviare din România, cu concluzii deloc îmbucurătoare.
Astfel, potrivit Strategiei, finanţarea insuficientă a întreţinerii, reparării şi reînnoirii infrastructurii feroviare a condus la degradarea progresivă a acesteia şi la creşterea gradului general de uzură a componentelor infrastructurii. Scadenţele la reînnoire ale elementelor de infrastructură feroviară au crescut semnificativ, ajungând la peste 60% pentru majoritatea subsistemelor feroviare.
”Starea actuală a infrastructurii feroviare reprezintă în prezent un important element limitativ al performanţelor circulaţiei trenurilor. Media pe reţea a vitezelor maxime permise reprezintă 70,7% din viteza maximă proiectată, iar media vitezelor comerciale realizate în traficul de călători reprezintă mai puţin de 45% din viteza proiectată a reţelei feroviare”, se arată în documentul citat.
Consecinţa finanţării necorespunzătoare a întreţinerii, reparării şi reînnoirii infrastructurii feroviare este degradarea progresivă a acesteia şi apariţia din ce în ce mai frecventă a unor defectări care necesită limitarea vitezei de circulaţie a trenurilor pentru asigurarea condiţiilor minimale de siguranţă.
ontractul de Activitate al CFR SA pe 2019 este un alt document ale cărui concluzii nu sunt îmbucurătoare. Potrivit calculelor făcute de CFR, pentru menținerea actualului raport dintre viteza existentă și cea proiectată, de 0,828, sunt necesare cheltuieli de 1,99 miliarde lei.
Pentru aducerea raportului menționat la valoarea de 1, este necesară o cheltuială de nu mai puțin de 95,03 miliarde lei. Dacă însă se dorește menținerea raportului de 1 concomitent cu o creștere a vitezei pe baza modenizărilor la 160 de km la oră, atunci pe lângă sumele precedente mai trebuie cheltuiți 3,1 miliarde lei , adică un total de 100,12 miliarde lei (aproximativ 21 miliarde de euro).
