Ungaria a anunțat un plan amplu de modernizare a infrastructurii feroviare, care prevede reabilitarea a 1.000 km de cale ferată în următorii ani.
Finanțarea este deja asigurată integral, a confirmat ministrul Construcțiilor și Transporturilor, János Lázár, în fața Comisiei Economice a Parlamentului. Planul marchează una dintre cele mai mari investiții coordonate în infrastructura feroviară din Europa Centrală și reflectă o viziune strategică pe termen lung, cu obiective clare de creștere economică și competitivitate regională.
8.000 km de rețea, 1.800 km modernizați din 2010 și încă 1.000 km în pregătire
Rețeaua feroviară maghiară însumează 8.000 km, din care 6.000 sunt operaționali. Începând cu 2010, Ungaria a finalizat 103 proiecte feroviare în valoare de 2.091 miliarde de forinți (aproximativ 5,4 miliarde de euro), ceea ce a permis modernizarea a 1.800 km de cale ferată.
Noile lucrări — încă 1.000 km — urmează să intre în execuție, iar Lázár a precizat că întreaga finanțare este deja disponibilă, inclusiv prin instrumente de creditare ale Băncii Europene de Investiții, menite să compenseze fondurile europene încă blocate.
Ungaria are o strategie pe termen lung. Ministrul: „Proiectele feroviare durează 8 ani și trebuie gândite pe cicluri guvernamentale multiple”
Lázár a subliniat că investițiile feroviare mari presupun un ciclu de dezvoltare de circa opt ani — un interval pe care Budapesta îl integrează explicit în planificarea publică.
În plus, ministrul a avertizat că, în următorul exercițiu financiar al UE, finanțările pentru proiecte feroviare și rutiere ar putea să nu mai fie disponibile dacă acestea nu vor fi încadrate parțial ca investiții cu relevanță militară. O astfel de reclasificare, permisă de regulamentele europene, ar permite accesarea de fonduri suplimentare din surse extrabugetare.
Această abordare arată nu doar pragmatism financiar, ci și faptul că Ungaria tratează infrastructura feroviară ca pe un activ strategic esențial pentru poziționarea regională.
Performanțe operaționale în creștere: mai multă punctualitate, dublu volum de pasageri
Ministrul a raportat și rezultate operaționale semnificative:
- punctualitatea trenurilor a urcat la aproximativ 80%;
- numărul de călătorii în transportul public a crescut de la 600 milioane la 1,2 miliarde pe an din 2022;
- potrivit lui Lázár, MÁV a îndeplinit singură obiectivele de reducere a emisiilor ale Ungariei.
Ungaria oferă, totodată, unul dintre cele mai ieftine sisteme de transport public din UE.
Investiții integrate: infrastructura feroviară, aeroportuară și rutieră în aceeași strategie
În paralel, Budapesta derulează un pachet major de investiții în jurul aeroportului Liszt Ferenc, în valoare de 2,5 miliarde de euro, până în 2035. Acesta include:
- o linie feroviară de 27 km care va permite accesul la aeroport în 15–20 de minute,
- o linie proiectată pentru 160 km/h;
- modernizarea legăturilor regionale spre Szeged, Nyíregyháza, Győr, Békéscsaba și Székesfehérvár;
- construcția Terminalului 3, de 1 miliard de euro;
- o nouă autostradă expres de 12 km, conectată direct la aeroport.
Acest tip de investiție integrată — feroviar + aeroport + rutier — este rară în Europa Centrală și ilustrează orientarea strategică a Ungariei spre creșterea atractivității economice și logistice.
O abordare explicit geopolitică: Ungaria vrea să devină poartă regională de tranzit
Lázár a afirmat că statul maghiar urmărește să obțină un avantaj strategic prin consolidarea coridoarelor către Vest:
„Dacă rutele vestice trec pe aici, Ungaria câștigă o poziție de influență, iar capacitatea de generare a PIB-ului în regiunile interne poate să crească semnificativ.”
Această poziționare arată clar modul în care Budapesta vede infrastructura feroviară: nu doar ca proiect tehnic, ci ca element de politică economică și geopolitică.
România: doar 291 km modernizați în cinci ani și câteva „Quick Wins”
Comparativ, evoluția României din ultimii ani este mult mai modestă. Conform datelor CNCF CFR SA centralizate de Club Feroviar, între 2019 și 2024 au fost recepționați următorii kilometri modernizați:
- 2019 – 166,86 km
- 2020 – 71,88 km
- 2021 – 33,02 km
- 2022 – 13,39 km
- 2023 – 0 km
- 2024 – 77 km
Total: circa 291 km modernizați în cinci ani, mare parte proiecte punctuale sau recepții parțiale.
Spre comparație, Ungaria finalizează la nivel național câte 200–300 km/an, chiar și în contextul fondurilor europene parțial blocate.
Două strategii, două rezultate
Diferența nu este doar cantitativă, ci structurală: Budapesta are o strategie unitară, proiecte integrate și un calendar predictibil. România operează cu investiții fragmentate, dependențe de licitații repetate și termene prelungite.
Fără a idealiza situația din Ungaria — unde există și probleme structurale, întârzieri sau dispute politice — ritmul investițional este, în mod clar, incomparabil cu cel al României.
Dacă tendințele se mențin, diferența de competitivitate și conectivitate feroviară între cele două țări se va adânci în următorii ani — cu efecte directe asupra economiei, mobilității și atractivității pentru investiții.
