Utilajul de forat tuneluri (TBM) Wilma a finalizat 5 km de excavare în tunelul principal vestic, înregistrând un success pentru secţiunea Pfons–Brenner, parte a Tunelului de Bază Brenner (BBt).
TBM-ul Wilma a pus în funcțiune în septembrie 2024, săpând astfel cei 5 km, în direcția nord, într-un an şi jumătate. Utilajul a parcurs aproximativ 70% din lungimea totală, mai având de excavat circa 2,4 kilometri de tunel până la finalizarea lucrărilor pentru tunelul de 7,4 km.
În paralel, lucrările avansează și în tunelul principal estic, unde TBM-ul Olga, denumită şi „sora geamănă” a utilajului Wilmea, a realizat deja aproape jumătate din traseul său. În prezent, TBM Olga forează muntele pe un parcurs de peste 7,6 km, tot în direcția nord.
„Anul 2026 începe astfel cu rezultate promițătoare și cu o contribuție decisivă la realizarea viitoarei celei mai lungi legături feroviare subterane din lume, o infrastructură vizionară dedicată mobilității europene”, precizează BBT SE, compania responsabilă de realizarea Tunelului de Bază Brenner.
Secţiunea Pfons–Brenner reprezintă un tronson esențial și final al părții austriece a proiectului feroviar Tunelul de Bază Brenner (BBT), asigurând legătura dintre localitatea Pfons și frontiera cu Italia. În cursul lui 2025, pe acest tronson au fost înregistrate progrese majore, odată cu realizarea unor străpungeri importante în galeriile principale estică și vestică. Aceste etape decisive aduc proiectul tot mai aproape de finalizare și consolidează construcția celei mai lungi legături feroviare subterane din lume, cu un impact semnificativ asupra transportului european.
Tunelul de Bază Brenner (BBT) face legătura între Tulfes/Innsbruck, în Austria, și Fortezza, în nordul Italiei. Lungimea totală a tunelului este de 64 km, iar lungimea tunelului de bază este de 55 km. Întregul proiect constă în crearea unui sistem de tuneluri cu o lungime totală de 230 km.
Tunelul de Bază Brenner va fi pus în operare în 2032, cu o întârziere de 16 ani faţă de planificarea iniţială, şi cu o intârziere de patru ani faţă de estimarea făcută într-un raport al Curţii Europene de Conturi (ECA) din 2020. Conform raportului ECA actualizat (în noiembrie 2025) şi publicat în ianuarie 2026, costurile proiectului s-au majorat cu 40% faţă de estimarea totală iniţială. În 2019, proiectul era estimat la 5,97 miliarde de euro, iar o estimare recentă arată costuri de 8,5 miliarde de euro. Raportul ECA pe 2025 arată că investiţia a fost revizuită la 8,37 miliarde de euro, în scădere cu 1% faţă de raportul elaborat pe 2020.
