miercuri, noiembrie 29, 2023
spot_img

Ultima găselniță a ARF: Biletele de tren cumpărate de la buticul din sat

Un proiect minune aflat în stadiu de studiu de fezabilitate va permite în viitor achiziția legitimațiilor integrate de călătorie, inclusiv pentru tren, și în mediul rural. Biletele de tren cumpărate de la buticul din sat.

logo Novatech - mentenanța materialului rulant

Promisiunea a fost făcută joi de către Ștefan Roșeanu, președintele Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF), instituție care a bifat încheierea proiectului de ticketing integrat a tuturor operatorilor, dar care este funcțional doar parțial.

Biletele de tren cumpărate de la buticul din sat

Prezent la a doua ediție a Reuniunii Operatorilor, Producătorilor Și Autorităților Din Transportul Public (ROPAT) desfășurată la București (16-17 noiembrie 2023), Roșeanu a informat că prima fază a proiectului ar costa 30 de milioane euro, echipamente informatice și software. Proiectul purtând „nume de cod, Ticketing național 2” se bazează pe un parteneriat între ARF, Telecomunicații CFR, Informatica Feroviară și CFR SA și ar fi finanțat prin Programul Operațional Transporturi. Orice operator de transport și orice autoritate publică de transport din România se va putea baza pe echipamentele electronice montate la nivelul stațiilor de cale ferată de mai mare și mai mică dimensiune. Va avea loc o extindere astfel încât să poată funcționa fără probleme și la nivelul comunităților care nu au acces la servicii de transporturi sau o casierie. Biletele vor putea fi cumpărate de la POS locale aflate în comunități locale, precum la buticuri. „Orice autoritate locală va putea să interfațeze în sistem astfel încât titlurile de călătorie locale să fie valabile și pe feroviar și orice român să poată construi fluent călătoria sa de la A la Z”, promite Ștefan Roșeanu.

„În acest moment suntem în faza de elaborare finalizare a SF solicitat de către finanțatorul european cu girul JASPERS”, spune el. Proiectul va începe ca pilot pe linia București-Ploiești în prima parte a anului viitor și va fi extins și către liniile secundare.

Alte vești sunt transferul achiziției de trenuri regionale pe un nou instrument european de finanțare, în urma câștigării de către România a unui pol de proiecte, urmând ca pe Programul Operațional Transporturi să fie achiziționate alte 50-60 de trenuri.

Nu în ultimul rând, ARF va stabili necesarul de transport în jurul orașelor astfel încât să fie introduse trenuri cadențate, iar navetiștii să se bucure de servicii bune. „Avem o experiență foarte bună câștigată din linia București Otopeni”, spune el.

În primăvara anului trecut, Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a publicat în SEAP un anunț de consultare a pieței, care prevedea obținerea unei valori estimative pentru achiziția serviciului ce are ca obiect „Îmbunătățirea mersului de tren prin introducerea trenurilor de mers cadențat în jurul orașelor mari din România” cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Una din activitățile propuse la acel moment a fost stabilirea mersului cadențat în transportul feroviar pentru fiecare pol de creștere și de dezvoltare și orașele mari și reședințele de județ apropiate, care trebuie să reflecte cererea de mobilitate a populației din fiecare pol de creștere analizat, la o cadență adecvată, pe o perioadă de cel puțin 10 ani. Proiectul și-a propus încă de atunci introducerea trenurilor de mers cadențat în jurul orașelor mari din România (21 de orașe, poli de dezvoltare și poli de creștere) și asigurarea legăturilor feroviare între orașele mari și reședințele de județ apropiate (12 conexiuni).

Proiectele de succes pe trenuri metropolitane sunt importante

Evenimentul organizat de Asociația Română pentru Smart City a beneficiat de prezența unor reprezentanți ai autorităților locale, responsabili ai unor companii locale de transport public, specialiști ai unor firme de profil, oficiali ai Ministerului Transporturilor. Au fost prezenți reprezentanți ai unor companii autohtone și străine precum Astra Vagoane Călători, PESA Polonia, Novatech, Anadolu Auto Rom, ICI, Urban Scope, EIT Urban Mobility etc).

Ministrul secretar de stat la Transporturi, Irinel Scrioșteanu, a spus că o țintă finală trebuie să fie pregătirea transferului pe proiectele de transport de interes regional către autoritatilor locale. „Trebuie să facem un sistem integrat, viziunile trebuie integrate, este un exemplu de politică publică discutat cu experții internationali”. „Pe zona de transport feroviar suntem în proces reformă în ceea ce privește colaborarea cu autoritățile locale, e important să avem cel puțin trei-patru proiecte de succes pe tren metroplitan care să fie neapărat și intermodale”.

Transferul metroului către autoritățile locale, idee susținută de secretarul de stat, trebuie însoțit și de suportarea subvenției tot din fonduri publice.

„Nu sunt adeptul descentralizării fără finanțare, statul român trebuie să plătească fix aceiași bani”, a spus responsabilul de la Transporturi.

Trebuie o discuție foarte aplicată pe această temă, a solicitat și Stelian Bujduveanu, viceprimar al Capitalei. Primăria generală cheltuia în 2018, 800 de milioane de lei pentru susținerea transportului public, a ajuns în prezent la 1,4 miliarde de lei și va ajunge cât de curând la 1,6 miliarde de lei. Potrivit directorului general Metrorex, Mariana Miclăuș, prezentă la eveniment, anual Metrorex primește de la stat o compensație de 872 de milioane de lei.

La o zi după deschiderea stației Tudor Arghezi, Mariana Miclăuș a informat că Metrorex are un protocol cu Primaria Sector 4 pentru încă trei stații către comuna Berceni. Acum se află în elaborare studiul de fezabilitate, spune ea. Alte proiecte prevăd regenerarea urbană în Sectoarele 4 și 6 (în jurul stațiilor de metrou), fiind derulate pe baza unor protocoale de colaborare.

În completarea celor spuse de directorul general Metrorex, Cristian Micu, director comercial al companiei a anunțat amplasarea în rețeaua de metrou a Sectorului 6 a unor automate de plată a taxelor locale, după modelul deja implementat la Sectorul 4.

Dezvoltarea transportului public, inclusiv feroviar, nu se poate face decât atrăgând cât mai mulți oameni către acesta, ceea ce necesită o calitate superioară a serviciilor oferite. Din păcate, de exemplu, pe ruta feroviară București – Aeroport Otopeni există inclusiv două zone unde nu există acoperire cu semnal de telefonie mobilă, a spus Mihai Barbu, directorul general al Telecomunicații CFR și președinte al CA Metrorex.

Ultimele Articole