Tot mai puține trenuri internaționale. Conexiuni deficitare din București către capitalele țărilor vecine

Dacă în urmă cu zece ani puteai să călătorești cu trenuri internaționale din București către capitalele țărilor vecine și chiar mai departe, în Germania sau Italia, în prezent numărul lor a scăzut drastic. Conexiuni feroviare sunt asigurate zilnic tot timpul anului doar către Budapesta, Viena și Chișinău.

Adrian Bărbulescu

trenuri internaționale

De la Paris la Londra sau la Bruxelles aproape nimeni nu mai merge cu avionul. Ajungi mult mai repede cu trenul și unde mai pui că scutești și drumul până la aeroport, care de cele mai multe ori este situat în afara orașului. Gările sunt de obicei în centrele orașelor și nu trebuie să te prezinți cu două ore înainte, ca la aeroport.  Plus că te costă mai puțin să ajungi la gară decât la aeroport.

În ceea ce privește România, lucrurile stau taman pe dos, iar cauzele merg de la starea proastă a infrastructurii până la neînțelegeri financiare cu administrațiile căilor ferate vecine. Nu mai departe de acum zece ani, din Gara de Nord din București plecau trenuri internaționale către Munchen, Veneția Santa Lucia sau Atena. La un moment dat, au circulat și garnituri directe către Praga și Varșovia.

Sunt trenuri internaționale permanente doar spre Budapesta, Viena și Chișinău

Mersul trenurilor de atunci a devenit istorie. Geografic vorbind, România are cinci vecini mari și lați, dintre care doi fac parte din Uniunea Europeană: Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria și Serbia. E bine, în momentul de față Bucureștiul este legat permanent, tot timpul anului, doar de două capitale ale statelor vecine – Budapesta și Chișinău. Acestora li se adaugă Viena, spre care circulă trenul IR ”Dacia”, cu trecere prin Budapesta.

Legătura feroviară cu Budapesta este una foarte bună, dacă facem abstracție de problemele cauzate de lucrările la infrastructura feroviară de pe teritoriul României, care par să nu se mai termine (pentru modernizarea unui lot de 33 km contractul a fost semnat pe vremea când prim ministru era Emil Boc!). Conexiunea dintre București Nord și Budapest Keleti (Budapesta Est) este asigurată de trei perechi de trenuri pe zi, dintre care unul ajunge la Viena. Durata călătoriei este de aproximativ 14 ore și 30 de minute.

Spre Chișinău circulă zilnic trenul ”Prietenia”, cu plecare din București la 19,15 și sosire la destinație a doua zi la 8,45. În ultimii ani și cu acest tren au fost ceva probleme. Din cauza faptului că societatea Calea Ferată din Moldova rămăsese fără vagoane, garnitura a fost programată o dată la două zile, însă între timp cadența a redevenit zilnică.

La Sofia, Istanbul și Salonic, doar vara

La finele săptămânii trecute, CFR Călători a reintrodus în circulație trenuri internaționale către Istanbul și Salonic, cu trecere prin Sofia.

Vagoanele vor circula însă doar până la finele lunii septembrie, iar de atunci și până vara viitoare Bucureștiul nu va mai avea legătură feroviară directă cu capitala Bulgariei. În plus, vagonul de Salonic circulă doar la sfârșit de săptămână. Trebuie precizat faptul că atât pe relația Salonic cât și spre Istanbul (pe calea ferată până la Halkali, iar de acolo transbordare auto din cauza lucrărilor la infrastructură pe teritoriul Turciei) nu mai circulă vagoane de dormit, ci doar cușetă.

Călătoria până la Sofia durează aproape zece ore, atât din cauza românilor, care în 14 ani nu au reușit să refacă podul de la Grădiștea, așa că trenurile ocolesc pe la Videle, cât și din vina bulgarilor, care leagă vagoanele noastre la trenurile lor, cu timpi de așteptare în gări de până la două ore. Mai departe, până la Salonic garnitura mai face șapte ore. În urmă cu zece ani de zile, exista și un vagon direct București – Atena.

Speranțe pentru reluarea conexiunii feroviare cu Serbia

Nu mai circulă, de ani buni, nici trenul direct București Nord – Belgrad, care avea vagoane clasa a doua și vagon de dormit. În primă fază, el a fost limitat doar la relația Timișoara Nord – Belgrad, apoi a fost oprit în depou.

”Calea ferată din Serbia are niște datorii importante către noi și acum au loc tratative pe acest subiect. Chiar luna trecută am avut o ședință de lucru cu ei și sunt speranțe pentru reluarea legăturii. A fost o discuție constructivă. Noi suntem pregătiți oricând să reluăm traficul”, a declarat pentru Club Feroviar directorul de marketing al CFR Călători, Adrian Vlaicu.

El a precizat că în Serbia s-a produs recent ceea ce s-a întâmplat în România în 1998 – divizarea companiei de căi ferate – și acum se va stabili ce entitate va plăti datoria către români. Dacă lucrurile se vor lămuri, o pereche de trenuri va circula zilnic de la Timișoara la Vîrșeț. De aici, pasagerii vor fi nevoiți să schimbe trenul dacă vor să-și continue călătoria spre Belgrad.

26 de ore de la București la Kiev, cu două schimbări

În fine, dacă vrei să ajungi de la București la Kiev cu trenul trebuie să te înarmezi cu multă răbdare, pentru că durata călătoriei depășește 26 de ore.

Doar o dată pe săptămână, duminica, circulă un vagon direct pe ruta București Nord – Kiev Passajirskii, care însă are staționări foarte mari pe traseu – la Vicșani o oră și la Vadu Siret două ore. În restul zilelor, călătoria se face ”din bucăți”, cu schimbarea trenului la Vadu Siret și Cernăuți, și durează tot 26 de ore, numai că se adaugă disconfortul transbordării. Spre comparație, pe o distanță similară, de aproape 1.000 km, trenurile de mare viteză ajung de la Paris la Nisa în aproximativ șapte ore.

Trăgând linie, puține trenuri internaționale mai leagă Bucureștiul de capitalele țărilor vecine, într-o Uniune Europeană a secolului 21 în care se pune tot mai mult accent pe transportul feroviar, cel mai puțin poluant.