Trenul metropolitan București ar putea fi extins și în județul Călărași, având în vedere că pe linia Titan Sud-Oltenița este trafic foarte mare de navetiști, iar firmele de salubritate din Capitală se alimentează cu forță de muncă din acea zonă. Până la extindere însă, celelalte tronsoane ale sistemului de transport feroviar București-Ilfov sunt în întârziere.
Precizările au fost făcute de Iosif Szentes, director în cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (TPBI).
El a declarat că în cadrul proiectului trenului metropolitan dezvoltat de TPBI ar putea fi inclusă și linia 801 Titan Sud-Oltenița, doar că pentru a se mări cadența trenurilor este necesară o reamenajare a stației Frunzănești, astfel încât să se creeze posibilitatea de încrucișare și urmărire a trenurilor. Pe secția de circulație 801 (linie simplă neelectrificată), care este închiriată de mai bine de zece ani de către Transferoviar Infrastructură Neinteroperabilă, circulă zilnic, în momentul de față, 11 perechi de trenuri operate de Transferoviar Călători. Frecvența trenurilor este ridicată – aproximativ un tren pe oră – însă Iosif Szentes spune că ea ar trebui mărită pentru a avea de-a face cu un tren metropolitan în adevăratul sens al cuvântului. Cadența ar trebui să fie undeva pe la 30 de minute sau chiar mai jos.
Trebuie trenuri și la primele ore ale dimineții în gara Titan Sud

„1,4 milioane de călători intră anual în București din acea direcție. Toate firmele de salubritate sunt alimentate cu forță de muncă din acea zonă”, a spus Iosif Szentes, argumentând ideea extinderii trenului metropolitan dincolo de granițele județului Ilfov. Frunzănești face parte din comuna Fundeni din județul Călărași. Pornind din stația Titan Sud, ultima stație aflată pe raza administrativă a județului Ilfov este Cernica.
Oficialul TPBI a subliniat faptul că, în afară de reducerea intervalului de succedare a trenurilor, este nevoie ca și orarul acestora să fie extins și la ore mai puțin obișnuite, având în vedere specificul activității de salubrizare, care începe la primele ore ale dimineții. Potrivit actualului mers al trenurilor, prima garnitură dinspre Oltenița, Regio 10270, ajunge în Titan Sud la ora 4,54.
Trenul metropolitan București spre Scroviștea a trecut de la Primăria Capitalei la TPBI
Până la extinderea sa, proiectul trenului metropolitan București-Ilfov este întârziat și în ceea ce privește primele trasee anunțate. Primele garnituri în acest regim ar fi trebuit să intre în circulație odată cu Mersul Trenurilor 2023-2024 (pe 10 decembrie în acest an), însă acum Iosif Szentes spune că vor debuta odată cu Mersul Trenurilor 2024-2025.
Cauzele întârzierilor sunt multiple. În primul rând, ramura nordică București-Buftea-Periș-Scroviștea a trecut de la Primăria Capitalei la TPBI, municipalitatea bucureșteană predând proiectul. Acum, TPBI a depus documentația pentru obținerea studiului de fezabilitate.
Nici pe ruta București Nord-Pantelimon Vest-București Obor nu vom vedea prea curând trenuri metropolitane
Pe de altă parte, ramura estică, Gara de Nord-Gara Băneasa-Pantelimon Vest (complexul comercial Dragonul Roșu)-Gara Obor a trecut de la TPBI la Primăria Municipiului București. Aceasta din urmă a scos la licitație studiul de fezabilitate pentru realizarea a 11 noi puncte de oprire (printre care cele de la barierele Petricani și Andronache), însă procedura a fost anulată la finele lunii august din lipsă de oferte, așa cum a scris Club Feroviar la vremea respectivă.
Între București Nord și București Obor, trenurile făceau până de curând 50 de minute, din cauza faptului că racordul direct din Magistrala 800 București-Constanța era inutilizabil de mai bine de un deceniu. Între timp, racordul respectiv a fost reparat de Antrepriza de Construcții Căi Ferate, iar de la 1 august, trenurile au început să circule pe aici. Durata călătoriei s-a redus la doar 29 de minute, însă în continuare pe noul racord nu circulă decât două trenuri pe zi – unul dus, unul întors. Iosif Szentes spune că dacă PMB nu mai vrea să reia licitația pentru studiul de fezabilitate, TPBI ar putea prelua proiectul. Însă el tot întârziat va fi, pentru că s-a pierdut foarte mult timp.
Ar putea fi reintroduse în circulație trenurile București Nord-Brănești-Fundulea, scoase de Costescu

Oficialul TPBI spune că Gara Obor ar trebui pusă în valoare și de aici să plece mai multe trenuri către Constanța. De asemenea, ar trebui introduse și trenuri metropolitane pe relația București Nord-București Băneasa-Brănești-Fundulea. Acestea au mai fost puse în circulație în urmă cu câțiva ani de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioșteanu, dar au fost anulate de fostul director general al CFR Călători Dan Marian Costescu. Recent, Scrioșteanu a declarat că vrea să le repună în circulație.
În ceea ce privește tronsonul București Nord-București-Vest, și el este în întârziere, fiind și acesta preluat de Primăria Capitalei. În cazul acestui tronson ar trebui rezolvată problema trecerii la nivel de la Chiajna, care dacă s-ar introduce trenuri metropolitane cu interval mic de succedare ar putea gâtui circulația rutieră în zonă. O soluție ar fi ca Primăria Chiajna să construiască un pasaj rutier peste calea ferată.
Între timp, TPBI lucrează la procesul de integrare tarifară a operatorilor de transport feroviar de călători pe rutele pe care va circula trenul metropolitan București, pe modelul deja funcțional de pe linia București Nord-Aeroport Henri Coandă, între CFR Călători și TFC. ”Se lucrează la variantele de integrare tarifară. Volumul crescut de transport va demonstra că, chiar cu un tarif mai redus, operatorii vor fi mulțumiți, vor fi încasări mai mari”, a mai spus Iosif Szentes.
Ștefan Roșeanu vrea repunerea în circulație a liniei Căciulați-Snagov

Prezent la cea de-a XX-a ediție a Simpozionului Național de Cale Ferată, și președintele Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF), Ștefan Roșeanu, s-a referit la trenurile metropolitane, dar și la cele regionale.
”Gara Obor ne-o imaginăm ca renăscută, serviciile feroviare către Constanța să pornească multe din Gara de Est”, a spus el. Ștefan Roșeanu a menționat, în contextul trenurilor metropolitane, că se pregătește de depunere la Comisia Europeană a unei noi cereri de finanțare, care să includă, pe lângă modernizarea depourilor CFR Călători și CFR Marfă, și reabilitarea unor tronsoane feroviare de scurt parcurs.
În acest sens, el a menționat repunerea în funcțiune a liniei Căciulați-Snagov, care să fie și electrificată, dar și alte linii care să beneficieze de modernizare și electrificare, cum ar fi Verești-Botoșani sau Ciulnița-Slobozia.