spot_img
marți, noiembrie 30, 2021
spot_img

Transporturile și-au făcut planurile de acțiune contra zgomotului feroviar ediția 2020

Fiecare an vine cu un nou set de hărți de zgomot de fapt o reactualizare a celor din anul precedent. În practică însă măsurile sunt fragile. Faptul că planurile se bazează pe traficul de acum patru ani ar fi cea mai mică problemă.

doru.cireasa@clubferoviar.ro

Ministerul Transporturlor a publicat vineri un proiect de ordin pentru aprobarea planurilor de acțiune elaborate pentru căile ferate, aflate în administrarea Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A. Planuri asemănătoare au fost publicate și anul trecut iar despre acelea Club Feroviar a scris aici.

Este vorba de măsuri luate pentru a proteja populația învecinată căilor ferate, dar și mediu de efectul novic al zgomotului produs de materialul rulant.

Baza legală. Potrivit legii 121/2019 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, înainte ca autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului să realizeze raportarea către Comisia Europeană, se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru transporturi:

” b) planurile de acţiune elaborate pentru căile ferate din interiorul aglomerărilor prevăzute în anexa nr. 7, inclusiv pentru căile ferate principale stabilite prin actul normativ care se elaborează conform art. 87, aflate în administrarea Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.“ – S.A.”

Planurile de acțiune se fac conform cerințelor legale pe tronsoanele cu trafic estimat pentru 2016 cu pestre 30.000 treceri de trenuri pe an. Este vorba de secțiunile Bucureşti Nord-Brazi, Ploieşti Vest-Predeal, Ploieşti Sud-Buzău, Feteşti-Constanţa, Roşiori Nord-Filiaşi.

Altă categorie unde trebuie făcute hărți și planuri de acțiune sunt căile ferate din interiorul aglomerărilor. Este vorba de: Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa, Craiova, Galaţi, Braşov, Ploieşti, Piteşti, Bacău, Oradea, Botoşani, Brăila, Buzău, Târgu Mureş, Sibiu, Arad, Baia Mare, Satu Mare.

„Planurile de acțiune ale hărţilor strategice de zgomot, care cuprind măsuri de reducere a zgomotului produs de traficul feroviar, au fost predate Autorităţilor pentru Protecţia Mediului, pentru a fi evaluate de către comisii. În perioada iunie – noiembrie 2020, comisiile autorităţilor de mediu au analizat și evaluat planurile de acțiune ale hărţilor strategice de zgomot pentru traficul feroviar”, spune Ministerul Transporturilor.

În practică,deși Ministerul Transporturilor aplică metoda ”anul și planul”, măsurile de protecție lipsesc, iar fondurile disponibile la nivelul Uniunii Europene pentru aceasta nu sunt accesate.

Proteste ale locuitorilor

S-a ajuns inclusiv la proteste ale populației din zonele învecinate căii ferate. În timpul verii, locuitorii unui cartier din Caransebeș au întocmit o petiție online adresată atât Primăriei Caransebeș, cât și Prefecturii și Regionalei CFR Timișoara, privind zgomotul produs de trenuri la trecerea acestora.

Linia ferată, echipamentul de rulare a trenurilor, la care se adaugă în majoritatea cazurilor supraîncărcarea vagoanelor de marfă, toate la un loc, produc un zgomot infernal la traversarea Caransebeșului prin cartierul Balta Sărată, atât pe timp de zi, dar mai ales pe timp de noapte, potrivit expressdebanat.ro.

Oamenii își doresc panouri antifonice de-a lungul porțiunii de cale ferată care tranzitează cartierul Balta Sărată. Este vorba de locuitorii blocurilor situate în imediata apropiere a căii ferate (magistrala Timișoara-București).

„Prin prezenta vă rugăm să aveți în vedere montarea unor panouri antifonice de-a lungul porțiunii de cale ferată care trece în imediata apropiere a blocurilor, în conformitate cu Legea 121/2019, privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant. În ultimii ani, traficul pe această magistrală s-a intensificat, în special datorită garniturilor de marfă ale operatorilor de transport privați. Precizăm că zgomotul produs de trenurile aflate în tranzit, în special cele de marfă, este foarte puternic și deranjează confortul și odihna de care au nevoie locuitorii cartierului. Pentru exemplificare, specificăm faptul că, la trecerea unui tren, un televizor cu volumul sonorului aflat la maxim este aproape imperceptibil.”, se arăta în petiția întocmită de două asociații de locatari din cartierul Balta Sărată.

Ce conține un astfel de plan

Să luăm cazul municipiului Brăila pe ruta Făurei – Galați în care trenurile traversează 2-3 cartiere. Planurile conțin măsuri generale:

  • introducerea materialului rulant modern
  • la vagoanele de marfă, înlocuirea saboților de frână din fontă cu saboți din material compozit, cu costuri de circa 10000 de Euro/vagon
  • reabilitarea acustică a locomotivelor. Este o acțiune care constă în aplicarea unor tratamente acustice adecvate diferitelor părți generatoare de zgomot ale locomotivei. Din experiențele celor care au aplicat procedeul pot rezulta diminuări de 6 – 8 dB în emisia acustică a locomotivei.
  • utilizarea de ecranări combinate
  • diminuarea vitezei de deplasare – diminuarea cu 20% a vitezei determină o reducere cu cca. 3 dB(A) a emisiei acustice, iar o diminuare cu 30% determină o reducere cu cca. 4,5 dB. Înlocuirea șinei cu joante cu șină sudată – cu o diminuare de cca. 3 dB(A) a emisiei acustice. Înlocuirea traverselor de lemn cu traverse de beton – cu o diminuare de cca. 3 dB(A) a emisiei acustice.

În cazul Brăilei, studiul efectuat de Cepstra indică sute de locuitori „deranjați” și „foarte deranjați” de zgomotul căii ferate, respectiv un zgomot ambiental de peste 65 de dB specific, spre exemplu unui birou aglomerat, în condițiile in care zgomotul unei locuințe trebuie să fie până în 50 de dB. Studiul recomandă montarea a aproximativ 3,2 kilometri de panouri cu o valoare de aproximativ 4,5 milioane euro.

Planuri anuale, fără implementare

Dacă planurile de acțiune se fac, din câte am arătat anual, măsurile concrete de implementare lipsesc.

Directiva 2002/49/CE privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental spune ca planurile de acțiune trebuie revizuite atunci când apare o evoluție majoră care afectează situația de zgomot existentă și cel puțin la fiecare cinci ani de la data aprobării acestor planuri, în conformitate cu Regulamentul de modificare (UE) 2019/1010.

Nu este clar care sunt graficele de implementare a planurilor de acțiune însă nu este exclus ca într-o bună zi România să se trezească cu infringement. În toamna lui 2017, Comisia Europeană a demarat procedurile premergătoare infringementului.  În cazul României, deficiența vizează inclusiv principalele căi ferate situate în afara aglomerărilor urbane. Prin urmare, Comisia a decis atunci să trimită României (alături de Cipru) o scrisoare de punere în întârziere, solicitându-le să îndeplinească, în termen de două luni, obligațiile principale prevăzute de Directiva privind zgomotul.

În România măsurile minore sunt adoptate punctual. Astfel, au fost sau urmează să fie montate panouri la ieșirea din Gara de Nord București în zona Aeroportului Otopeni și în alte câteva puncte.

Ce se întâmplă în alte țări

Respectarea cerințelor CE are loc în alte țări prin accesarea fondurilor euorpene. În 2018-2019 Comisia Europeană a alocat 35 de milioane de euro proiectelor de combatere a zgomotului feroviar din surse ale Fondului European de Coeziune. Comisia a primit opt propuneri de proiecte. Anul viitor dedicat transportului feroviar va fi, de asemenea, unul bogat pentru operatorii care vor să își amelioreze flota din acest punct de vedere cu ajutorul fondurilor nerambursabile.

”Multe obstacole rămân în calea realizării unui spațiu feroviar unic european, inclusiv nevoia de minimizare a zgomotului”, spunea Comisia Europeană în propunerea sa de declarare a anului viitor unul al căii ferate.

RECOMANDĂRI

Ultimele Articole