spot_img
vineri, ianuarie 21, 2022
spot_img

Transporturile expediază diplomatic conversia podului de la Fălciu, spre Rep. Moldova

Nici nu se opune, dar nici nu face nimic. Aceasta este poziția ministrului Transporturilor, Lucian Bode, rugat să intervină pentru conversia podului feroviar de la Fălciu, județul Vaslui, în unul rutier, care să ducă la scurtarea legăturii București – Chișinău cu 150 de kilometri.

Doru Cireașă

Fălciu, O gară inutilă. Sursa foto: Jan Pešula

Transformarea podului feroviar de la Fălciu, nefolosit de ani buni, ca punct de trecere spre Republica Moldova, în unul rutier, este o măsură cerută de ani buni de autoritățile locale din județul Vaslui, dar și de cele de pe malul celălalt al Prutului, la Cantemir – Stoianovca. Basarabenii chiar au cheltuit bani pentru studii de fezabilitate dedicate conversiei.

Problemă ridicată la toți miniștrii. Degeaba

Într-o interpelare adresată ministrului Transporturilor, Lucian Bode, la începutul acestui an, deputatul Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor, descria istoria proiectului. El cita inclusiv declarații ale lui Neculai Moraru, primarul localității Fălciu, susținător al proiectului. „Nu a fost ministru al Transporturilor sau prim-ministru pe lângă care să nu fi făcut demersuri. Cea mai cinstitiă a fost o secretară de stat din Ministerul Transporturilor care, acum doi ani, mi-a spus că degeaba mă chinui pentru că investiția nu este prinsă în Master Planul de Transporturi”, spunea Neculai Moraru. Secretara de stat cu pricina era probabil Magdalena Grigore.

Distanța București – Chișinău, scurtată cu 150 de kilometri

Transformarea podului feroviar de la Fălciu într-unul rutier ar scurta drumul dintre Bucureşti şi Chişinău cu 150 de kilometri. Pe pod nu a mai trecut niciun tren de 8 ani, iar locuitorii din zonă afirmă că un pod rutier ar ajuta la redresarea economică.

Podul peste Prut, invadat de buruieni

În 2011, România a cheltuit 7,88 milioane de lei pentru modernizarea Staţiei CFR Fălciu (jud Vaslui), de pe graniţa de est a României, pentru implementarea cerinţelor Schengen.
Gara, aflată de fapt pe teritoriul satului Bogdăneşti, nu este folosită şi se degradează de la o zi la alta, pentru că din 2012, niciun operator feroviar de călători sau de marfă nu a mai fost interesat de această rută de trecere în Republica Moldova.

În aceste condiţii, punctul de trecere a frontierei (PTF), în regim feroviar, Fălciu (România) – Cantemir (Republica Moldova) nu funcţionează, iar podul care traversează Prutul, construit în 1951, rugineşte de la an la an.

Totuşi, locuitorii şi autorităţile locale din satele din jur cred că reluarea activităţii în punctul de frontieră ar putea duce la revigorarea economică a zonei. Pentru aceasta, însă, ar trebui ca PTF Fălciu – Cantemir să fie inclus în Master Planul General de Transport, atât pe linie feroviară, cât şi rutieră, ceea ce ar însemna ca Podul de pe linia Zorleni-Fălciu-Cantemir să permită şi circulaţia autovehiculelor.  Pe harta Poliției de Frontieră Fălciu Feroviar apare ca „neoperațional”.

Răspunsul ministrului Bode

În răspunsul la interpelarea adresată lui, datat martie 2020, ministrul Transporturilor recunoaște faptul că acest pod nu mai este folosit din 2012 din cauza lipei cererii din partea operatorilor de transport, marfă sau călători.

„În ceea ce priveşte includerea proiectului în Master Planul General de Transport, acest demers se realizează la nivelul Ministerului Transporturilor după ce se analizează necesitatea şi oportunitatea proiectului. Strategia de implementare a Master Planulut General de Transport al României se actualizează periodic, astfel încât finanţarea proiectelor pentru infrastructura de transport să se încadreze în creditele de angajament şi creditete bugetare aprobate”, afirmă ministrul Transporturilor.

Acesta precizează însă că administratorului podului, anume CFR SA, nu se opune proiectului, dar nu are bani pentru transfomarea structurii. Conversia podului feroviar într-un rutier nici nu ar avea însă de ce să fie susținută financiar de către CFR SA, ci mai degrabă de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Sursa: ziare.com. Podul dezafectat a devenit unul de flori

„Podul metalic peste râul Prut este un mijloc fix, aflat în administrarea Sucursalei Regionale de Căi Ferate, fiind apt pentru circulaţia feroviară. Având în vedere că nu sunt indicii imediate pentru reluarea circulaţiei feroviare, CNCF CFR SĂ nu este împotriva unei soluţii tehnice de adaptare a suprastructurii căii, pentru a permite utilizarea alternativ ca pod feroviar şi pod rutier, însă CNCF CFR SA nu poate suporta cheltuielite adaptării suprastructurii pentru circulaţie mixtă şi nici pentru alte lucrări conexe”, afirmă ministrul Transporturilor, Lucian Bode.

Răspunsul pare a fi însă o eschivă. Conversia podului nu este obligatoriu să fie făcută din fonduri nerambursabile UE, ci s-ar putea face cu bani de la bugetul de stat, mai precis din resursă a CNAIR. Pentru aceasta însă podul ar trebui să fie transferat prin decizie a Guvernului la CNAIR de la CFR și, eventual prin decizie a Ministerului Administrației și Internelor, convertit din frontieră feroviară în frontieră rutieră.

Legarea proiectului de conversie a podului feroviar într-unul rutier, de modificarea Master Planului de Transporturi împinge însă soluționarea problemei spre un viitor îndepărtat, nesigur, luând în calcul duratele mari ale procedurilor birocratice implicate la nivel european.

Ultimele Articole