Transportul public bucureștean, locul 2 la nivel european. Mobilitatea și poluarea ne duc pe 13

23 ianuarie 2020

Un surprinzător clasament făcut de Greenpeace România plasează transportul public bucureștean pe locul 2 din 14 la nivel european. Plasarea Bucureștiului pe un loc fruntaș se datorează însă exclusiv faptului că biletele sunt ieftine și că stațiile sunt dese. Tariful pentru o călătorie cu STB este cel mai redus din țară, pentru că nu a mai fost majorat de 12 ani, din considerente electorale.

Adrian Bărbulescu

transportul public bucureștean autobuze pe linia de tramvai tramvaie pe liniile 21 și 32

Bucureştiul ocupă locul 2 din 14 într-un clasament european referitor la transportul public, datorită tarifelor scăzute, dar şi ca urmare a densităţii staţiilor, arată concluziile raportului “Mobilitate durabilă în Bucureşti. O evaluare bazată pe indicatori”, întocmit de Greenpeace România.

“Locul doi ocupat de Bucureşti în domeniul tematic al transportului public este rezultatul preţurilor atractive şi al reţelei practice pentru utilizatori. Experienţa arată că atragerea oamenilor spre utilizarea transportul public şi menţinerea participării la transportul public depinde de diverşi factori precum tariful, acoperirea, frecvenţa, confortul şi fiabilitatea (…) Preţurile biletelor sunt foarte rezonabile la 2,8 lei (ceea ce este egal cu 0,59 eurocenţi) pentru o călătorie pe liniile urbane şi preorăşeneşti (care cuprinde două bilete, a câte 1,3 lei, respectiv 1,5 lei). Acest tarif este rezonabil, chiar şi dacă este ajustat ca pondere la cheltuielile pentru alimentaţia zilnică în Bucureşti”, se arată în raportul menționat.

Și aici laudele celor de la Greenpeace România se opresc. În continuare, autorii studiului subliniază faptul că Municipalităţii bucureștene îi lipseşte un sistem integrat de achiziţii de bilete, cum ar fi un card unic de transport public care să poată fi reîncărcat şi utilizat pentru toate tipurile de moduri de transport public.

”Cu toate acestea, pasagerii trebuie să cumpere în mod regulat mai multe bilete atunci când folosesc transportul în comun. Astfel, deşi Bucureştiul se află pe locul 2, îi lipseşte integrarea diferitelor tipuri de sisteme de transport public (autobuz, metrou, urban şi suburban). Pe de o parte, lipsesc staţiile intermodale, care combină diferite moduri de transport în comun, care sunt furnizate atât de operatori publici, cât şi de cei privaţi; pe de altă parte, oraşul nu oferă un sistem integrat de achiziţie a biletelor. În acest sens, atractivitatea transportului public poate fi crescută”, se menţionează în document.

Transportul public bucureștean, sub cel din Madrid

Potrivit cercetării, cele mai bune practici pot fi găsite în Madrid, unde Compania Municipală de Transport oferă o aplicaţie pentru dispozitive mobile, cunoscută sub numele de “MaaS Madrid”, care oferă informaţii combinate ale transportului public cu noi servicii complementare de mijloace de transport utilizate în comun. “Acesta aduce toţi furnizorii de servicii de mobilitate din Madrid într-un singur instrument, oferind astfel utilizatorilor un punct de contact pentru călătoriile cu mai multe mijloace de transport în comun”, notează sursa citată.

Aici, autorii studiului dau dovadă de necunoaștere. Și la București există aplicația pentru telefoane mobile ”Info STB” (disponibilă pe Android și IOs), care oferă informații în timp real despre circulația atât a mjloacelor de transport de suprafață operate de STB, cât și cea a trenurilor de metrou aparținând Metrorex. Ce-i drept, pentru alte moduri de transport sunt aplicații separate, cum ar fi Uber, Bolt, Yango, Clever Taxi sau Star Taxi.

Managementul mobilității. Londra pe primul loc, Bucureștiul la coada clasamentului

În ceea ce priveşte managementul mobilităţii, raportul Greenpeace relevă faptul că Londra, Copenhaga şi Amsterdam se clasează pe primele locuri, datorită combinaţiei de taxe ridicate pe oră pentru parcare, sistemelor accesibile de utilizare în comun a bicicletelor, a disponibilităţii aplicaţiilor de electro-mobilitate pentru smartphone-uri şi a schemelor de taxare a congestionării.

La coada clasamentului se află Budapesta, Roma şi Bucureşti, din cauza cotei mari de vehicule motorizate personale, a costurilor reduse de parcare pe oră, a puţinelor opţiuni de mobilitate, precum şi a ambuteiajelor. Roma, cu cea mai accesibilă parcare, are cea mai mare pondere a călătoriilor motorizate, urmată de Bucureşti. Pe de altă parte, Berlin, Bruxelles şi Viena, cu o accesibilitate similară a parcării, au o pondere mai scăzută a modurilor de transport cu motor decât Bucureşti.

“Oraşe precum Copenhaga, Amsterdam, Zurich şi Paris oferă un număr relativ ridicat de biciclete utilizate la comun şi au, simultan, cote relativ reduse ale călătoriilor cu vehicule cu motor datorită dezvoltării unei infrastructuri pentru biciclete ameliorate şi sigure”, reiese din concluziile studiului.

Documentul de specialitate reprezintă o completare la clasamentul oraşelor din anul 2018 privind mobilitatea durabilă (Raportul “Living. Moving. Breathing”, realizat de Institutul Wuppertal) în care au fost analizate oraşe europene ca Berlin, Londra, Viena, Bruxelles, Moscova, Roma, Zurich, Paris, Amsterdam, Copenhaga, Oslo, Budapesta şi Madrid.

Bucureştiul a fost comparat cu celelalte oraşe în ceea ce priveşte transportul public, siguranţa rutieră, calitatea aerului, managementul mobilităţii şi mobilitatea activă, iar în ansamblu Capitala s-a clasat pe locul 13 din 14.

Transportul public bucureștean, cel mai ieftin din țară

Ultima scumpire a biletelor la transportul public bucureștean a avut loc în urmă cu 12 ani, în 2008. De atunci, din rațiuni electorale, niciun primar nu a îndrăznit să pună pe tapet o scumpire a biletelor.

Așa se face că, nu doar acum, la începutul lui 2020, ci începând cu mulți ani în urmă, în Capitală este cel mai ieftin bilet de transport în comun. La Oradea, de exemplu, un bilet pentru transportul urban cu tramvaiul sau autobuzul costă 3 lei (față de 1,3 lei în București), iar un titlu de transport valabil în zona metropolitană – între 3 și 6,5 lei (comparativ cu 1,5 lei în București-Ilfov). Abonamentul lunar costă 80 de lei, față de 50 de lei în Capitală.

La Cluj Napoca, un bilet cu două călătorii costă 5 lei, iar un abonament lunar – 138 de lei. La Iași, sistemul este ceva mai compex, în sensul în care se ține cont de zonă și de durata călătoriei. Astfel, un bilet valabil 120 de minute (cu mai multe mijloace de transport) într-o singură zonă costă 2,5 lei. Dacă călătoria are loc în două zone, tariful crește la 3,5 lei. Abonamentul unic lunar pentru cele două zone costă 110 lei, mai mult decât dublu față de Capitală.

În sudul țării, la Craiova, biletul vândut la chioșc costă 2 lei, cel cumpărat de la șofer – 2,5 lei, iar pentru traseele exterioare orașului – 3 lei. Un abonament unic lunar pe toate liniile costă 65 de lei. La 60 km de București, la Ploiești, biletul costă aproape dublu ca în Capitală – 2,5 lei. Abonamentul lunar poate fi cumpărat pentru suma de 122 de lei.

Biletele sunt mai scumpe și la Constanța – 1,5 lei pe călătorie, iar abonamentul costă 125 de lei. La Brăila, un bilet cu tramvaiul sau autobuzul în oraș costă 2 lei, iar unul de la Hipodrom până la Lacu Sărat – 4,5 lei. Abonamentul urban lunar este și el mai scump ca în București – 65 de lei.