Proiectul de TGV spre Budapesta, repus pe tapet. Promisiunile făcute de foștii miniștri ai Transporturilor

Proiectul de TGV spre Budapesta a fost luat din nou în discuție, la 12 ani după prima promisiune în acest sens făcută de un oficial al Ministerului Transporturilor.

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Dragoș Titea a avut miercuri consultări cu delegația maghiară condusă de secretarul de stat în Ministerul Inovării și Tehnologiei Laszlo Mosoczi, în marja Consiliului informal al miniștrilor transporturilor din Uniunea Europeană, care a avut loc la București, în contextul exercitării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene.

”Pe agenda întâlnirii au fost subiecte care au vizat proiectele de infrastructură de transport de interes pentru ambele părți, precum proiectul construirii infrastructurii feroviare pentru un tren de mare viteză care să asigure legătura între capitalele celor două țări, București și Budapesta. Reprezentații români și ungari au convenit semnarea, în viitorul apropiat, a unui document de colaborare la nivelul celor două ministere cu privire la realizarea studiului de fezabilitate pentru construirea liniei feroviare de mare viteză între București și Budapesta, precum şi continuarea discuțiilor la nivel de experți dedicate acestui proiect”, a anunțat miercuri seara Ministerul Transporturilor.

2007 Ludovic Orban promite TGV spre Budapesta în șapte ani

Prima oară, introducerea unui TGV spre Budapesta a fost menționată în 2007, de ministrul Transporturilor de la acea vreme, Ludovic Orban.

“Am discutat cu autoritățile ungare și există un plan de prefezabilitate pentru construcția liniei de cale ferată rapidă. Termenul de finalizare a liniei depinde de finanțare și de condițiile tehnice pe care le impune această cale ferată. Sperăm că în șase-șapte ani să avem o linie TGV”, spunea Orban.

El preciza că pentru finanțarea proiectului se are în vedere un parteneriat public-privat sau alocarea de resurse financiare de la buget. De asemenea, se lua în calcul și posibilitatea de a fi accesate și fonduri europene, din 2013.

Declarația lui Ludovic Orban venea la câteva zile după ce guvernele de la București și Budapestastabiliseră, într-o ședință comună, să construiască o linie ferată de mare viteză pe ruta Budapesta – București – Constanța, pentru a integra cele două state în sistemul de transport feroviar internațional de călători cu trenuri de mare viteză.

2009 Radu Berceanu spune că nu se poate

Doi ani mai târziu, Radu Berceanu, reîntors ministru al Transporturilor, îl contrazicea pe predecesorul să și spunea că Introducerea unui tren de mare viteză în România nu se poate realiza în viitorul apropriat.

”Acestea sunt greşeli pe care ar fi bine să le evităm. Ce şanse avem noi să aducem TGV-ul la Bucureşti în termenul în care s-a spus atunci, îmi place să cred că în glumă, în condiţiile în care Franţa a inaugurat abia anul trecut linia Paris – Strassbourg”, arăta Berceanu.

2013 Ramona Mănescu promite TGV spre Budapesta made in China

Anii au trecut și, în 2013, Ramona Mănescu repune pe tapet proiectul de TGV spre Budapesta. Ministrul Ramona Mănescu promitea atunci că vor începe cu parteneri chinezi discuții tehnice privind realizarea liniei feroviare de mare viteză pe ruta Viena – București – Constanța.

”Este foarte clar că nevoia de dezvoltare în România este cu mult mai mare decât posibilitățile de finanțare din fonduri europene, drept pentru care acest parteneriat cu China este binevenit. Acest parteneriat se va realiza în condițiile și respectând toate criteriile impuse de Uniunea Europeană. Am transmis partenerilor chinezi o serie de propuneri, printre care și dezvoltarea și realizarea unei linii feroviare de mare viteză. Este un coridor european care va pleca din Viena, va ajunge la Budapesta, București și Constanța”, spunea Mănescu.

Potrivit ministrului de la acea vreme, valoarea totală a proiectului urma să se ridice la aproximativ 11 miliarde de euro.

2014 Ioan Rus spune că nu suntem pregătiți de TGV

După doar un an, Ioan Rus, ministrul Transporturilor, spune că realizarea unor linii de mare viteză în România este doar un vis frumos.

“Acum încercăm să punem în practică tot ceea ce am vorbit de-a lungul vremii. Noi avem varianta să vorbim în continuare frumos, despre 300 de km/oră (trenurile de mare viteză – n.red.). De la Paris la Bruxelles nu mai există avion, s-a desfiinţat. Trenul a omorât avionul, sigur la 300 km/oră. Vedeţi ce alte elemente de infrastructură are o ţară înainte de a avea un tren cu 300 la oră. Au rezolvat multe alte probleme. Şi noi trebuie să le punem într-o ordine a priorităţilor şi să nu sărim direct pe 300 la oră, să ne învăţăm întâi cu 160 km/oră. Şi eu mi-aş dori ca de mâine dimineaţă să fie numai autostrăzi sau numai trenuri rapide, este un vis al fiecăruia dintre noi, dar propunerea mea este să fim raţionali, să ne corelăm şi să armonizăm dorinţele noastre cu posibilităţile şi să eşalonăm lucrurile de aşa natură încât chiar să începem să rezolvăm problemele”, a subliniat ministrul.

2016 Dan Costescu este rezervat

Viteza maximă de circulaţie a trenurilor, care să justifice costurile, este de 250 kilometri/oră, acest lucru reieşind din studiile pe care le-am făcut, spunea în 2016, ministrul Transporturilor, Dan Costescu.

”Şi noi ne dorim o linie de mare viteză. Trebuie, însă, să fim realişti şi să ne adaptăm la geografia ţării, pentru că nu toate ţările îşi permit din punct de vedere geografic o linie de mare viteză. Noi avem Carpaţii, care vin şi rup, practic, ţara în mai multe bucăţi şi asta înseamnă o reducere de viteză. Din studiile făcute până acum, o viteză decentă, care să justifice costurile, pentru noi ar fi undeva la 250 kilometri/oră”, declara Costescu.

Potrivit ministrului de la acea vreme, în cazul în care există opriri la mai puţin de 300 de kilometri, înseamnă o mărire a timpului cu 20%. ”Dacă ai opriri la mai puţin de 300 de kilometri, înseamnă o mărire a timpului cu 20%. E clar, noi suntem o ţară densă, avem o reţea densă, avem multe staţii. Între Craiova şi Bucureşti sunt, de exemplu, 200 de kilometri, între Constanţa şi Bucureşti sunt 200 de kilometri, aceste trenuri au nevoie de distanţe foarte mari ca să prindă această viteză şi distanţe foarte mari de oprire. Pentru noi, 250 kilometri pe oră ar fi maximul acestei viteze”, a mai arătat Dan Costescu.

2018 Lucian Șova reia discuțiile cu Budapesta

Doi ani mai târziu, Ministerul Transporturilor anunța că Lucian Şova a avut discuţii cu ministrul maghiar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, Peter Szijjarto, cu privire la posibilitatea realizării unei linii feroviare de mare viteză pe ruta Budapesta – Bucureşti.

“Ministrul Transporturilor din România, Lucian Şova, a purtat astăzi, 6 martie 2018, în contextul Summitului ministerial privind transporturile, de la Budapesta, discuţii cu Peter Szijjarto, ministrul Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior din Ungaria, pe teme de interes bilateral din domeniul transporturilor rutiere şi a infrastructurii de transport. De asemenea, la întâlnire au fost abordate şi subiecte din domeniul feroviar precum posibilitatea realizării unei linii feroviare de mare viteză pe ruta Budapesta – Bucureşti”, se arăta în comunicat.

Rămâne de văzut cât timp proiectul de introducere a unui TGV spre Budapesta va rămâne doar pe hârtie și în declarațiile oficialilor.