Scrisorile de garanție la lucrările de infrastructură vor putea fi emise din nou de către IFN (Instituții Financiare Nebancare), în pofida instrucțiunilor Autorității Naționale de Achiziții Publice (ANAP) emise la începutul anului. Pentru companiile ce contractează lucrări feroviare (CFR SA și CFR Călători) sau rutiere (CNAIR) se deschid ușile țepelor date acestora de către firme ce se prezintă la licitații cu hârtii îndoielnice care chipurile ar garanta riscurile unor lucrări și/sau servicii de calitate necorespunzătoare.
După ce o bună perioadă de timp scrisorile de garanție emise de IFN nu au fost acceptate, acestea au toate șansele să fie văzute din nou atașate la dosarele procedurilor de achiziție cu începere din luna septembrie.
Sub pretextul că se dorește fludizarea procedurilor de absorbție a fondurilor europene nerambursabile, în contextul PNRR, o majoritate parlamentară formată din PNL – PSD – UDMR (134 deputați) a decis la începutul verii modificarea legii 98/2016 (achizițiile publice), legii 99/2016 (achizițiile sectoriale), legii 100/2016 (concesiunile de lucrări) și legea 101/2016 – a remediilor și căilor de atac la procedurile de atribuire.
Pe lângă problema garanțiilor IFN, modificările majorității PNL-PSD-UDMR prevăd și o creștere substanțială a pragurilor valorice peste care o autoritate contractantă e obligată să facă licitație (noul prag 5 milioane lei). Prevederile au determinat parlamentarii Opoziției să afirme în plen că majoritatea guvernamentală pregătește posibilități pentru acordarea contractelor pe ochi frumoși.
Problema garanțiilor nu apare însă în nota de fundamentare a măsurilor de modificare. IFN sunt strecurate direct în corpul legii ca entități ce pot emite scrisorile de garanție (vezi foto extras lege).
Care sunt riscurile
La începutul anului o instrucțiune ANAP scotea IFN de pe lista entităților ale căror scrisori de garanție sunt valabile.
La 10 ianuarie 2022 a fost publicată Notificarea ANAP privind clarificarea posibilității de acceptare de către autoritățile/entitățile contractante în procedurile de achiziție publică/ sectorială, a garanțiilor de participare/de bună execuție emise de către instituțiile financiare nebancare.
Instrumentele de garantare reglementate prin legislația în domeniul achizițiilor publice/sectoriale (garanția de participare și garanția de bună execuție) trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
• să fie emise de către o instituție de credit din România sau din alt stat sau de către o societate de asigurări;
• să respecte toate condițiile de formă și de fond impuse de legislația specifică în domeniul financiar bancar, precum și pe cele care derivă din legislația în domeniul achizițiilor publice/ sectoriale.
Instituțiile financiar nebancare nu sunt instituții de credit, cele două categorii de entități reprezentând două categorii instituționale distincte, a căror activitate se desfășoară potrivit unor legislații specifice, prin care se reglementează diferit regimul de acces la activitate și de desfășurare a acesteia pentru fiecare categorie în parte. ANAP clarifică în acest sens prin Notificarea emisă în 10.01.2022 faptul că autoritatea/entitatea contractantă nu poate accepta constituirea garanției de participare/de bună execuție printr-un instrument de garantare emis de o instituție financiară nebancară, explică avocații de la Dinu Lawyers.
Practic, ANAP a dorit astfel să ofere autorităților contractante o grilă de protecție împotriva afacerii IFN extinsă din ce în ce mai mult. Cu câteva sute de mii de lei, oricine poate înființa un IFN folosit apoi la emiterea de garanții pentru autoritățile contractante. Odată făcută dovada capitalului social, doritorul își poate retrage banii. El poate însă obține venituri de zeci de mii de lei zilnic din vânzarea de garanții firmelor, fără a avea acoperirea necesară. În cadrul societăților de asigurări, acestea trebuie să facă dovada deținerii unor capitaluri mult mai mari și a reasigurării riscurilor.
IFN-urile au devenit o afacere de vânzare. Iată cum acționarii unui IFN își fac reclamă la vânzarea acestuia pe un site public. „Se vinde IFN autorizat la BNR cu încasări din emiterea de scrisori de garantii bancare de peste 10.000 ron/zi. Se pot acorda și credite către PF SI PJ. Capitalul social este de 1.000.000 lei, din care mare parte se află în cont. Prețul de vanzare este de 500.000 Euro”, scrie autorul afacerii „Vând IFN autorizat la BNR”.
Garanții la care mai „valoroasă” era coala de hârtie pe care erau scrise
Hazardul IFN-urilor este confirmat de discuțiile purtate de Club Feroviar cu un fost acționar al unei astfel de afaceri. „Am emis numeroase garanții pentru firme care s-au prezentat cu aceste garanții, inclusiv la ANAF. Ajunsesm să dăm garanții de zeci de milioane de lei. Multe nu aveau nici măcar valoarea hârtiei pe care erau scrise”, spune acesta sub protecția anonimatului.
Revenind la situația companiilor de cale ferată cu astfel de garanții, niciodată companiile nu vor putea executa garanții și nu vor putea fi protejate în fața constructorilor neserioși. Abili, deținătorii de IFN au grijă să strecoare în scrisori prevederi care fac executarea imposibilă. Astfel, niciodată nu se va putea demonstra că în spatele garanțiilor și vorbelor mari stau, de fapt, cochilii goale.
Avertismentelor economiștilor
Situația este explicată de către Marius Bogdan Petre, analist financiar într-o analiză realizată pentru publicația Economistul.ro.
„Parlamentul, cu acceptul tacit al Guvernului României, a introdus în modificările aduse la legea nr.98/2016 privind achizițiile publice o bombă cu ceas de magnitudine ”nucleară”, cu un efect devastator de 10 ori mai mare ca falimentul City Insurance, pentru a potoli probabil companiile ce nu erau eligible din punct de vedere financiar pentru a accesa acest tip de finantare-asigurare/garanție pentru a putea participa la licitațiile publice din partea băncilor și a companiilor de asigurare.
Guvernul României a decis să procedeze exact ca în filmul „Lupul de pe Wall Street” și să își dea o lovitură groaznică direct în… dând o „gură de oxigen” constructorilor, cu sprijinul unor parlamentari mai mult sau mai puțin interesați/conștienți, dar punând o veritabilă bombă cu ceas pentru Statul Român, atât timp cât va permite instituțiilor financiare nebancare (I.F.N.) să reintre pe piață din 10 septembrie 2022, dacă vor fi gata normele metodologice care vor modifica Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice și să emită așa-numite scrisori de garanție, adică instrumente financiare care garantează îndeplinirea unor obligații/condiții de participare la licitații publice sau la fondurile de la buget/europene.
Azi, la mica publicitate din presă și în anunțuri pe internet, găsești să cumperi asemenea instituții financiare nebancare cu licență din partea Băncii Naționale a României (BNR), la prețuri între 80.000 și 150.000 de mii de euro, ele având un capital inițial depus de 200.000 de euro, dar scos imediat ce IFN-ul primește autorizarea din partea BNR-ului.
BNR, ca instituție responsabilă și respectabilă trebuie să intervină urgent pentru prevenirea apariției situației de catastrofă financiară, să actualizeze Regulamentul 20/2009 privind instituțiile financiare nebancare, să controleze drastic piața de profil și să o țină sub control pentru că aceleași personaje despre care mass-media scria anul trecut și la începutul acestui an că dădeau țepe de zeci de milioane de euro instituțiilor statului, își freacă mâinile de bucurie că sunt ”back in business again”!
În mod concret, înainte ca IFN-ul să fie autorizat și să funcționeze, BNR-ul trebuie să aprobe toată structura IFN-ului: de la acționariat până la beneficiarul real, directorul general, directorul departamentului de risc, departamentul de audit, departamentul de contabilitate și nu doar să ia la cunoștință așa cum face azi.
Toate persoanele care activează în asemenea instituții financiare nebancare trebuie să aibă o solidă experiență economică dovedită și o bună reputație, exact în cazul magistraților. Obligatoriu, aceste instituții trebuie să își dovedească potența financiară (adică dovada banilor ÎN CONT), iar BNR-ul trebuie să verifice acest lucru, pentru că IFN-uri cu capital de 200 de mii de euro vor oferi garanții pentru licitații de sute de milioane de euro, valoarea acestor garanții neavând în realitate nici valoarea colii de hârtie pe care sunt tipărite…
Condițiile de executare trecute de IFN-uri pe scrisorile de garantare le fac imposibil de executat legal și Statul le acceptă din necunoșterea legislației, a riscurilor și a slabei pregătiri a angajaților asemenea instrumente de garantare, deși e complet descoperit în această zonă”, spune el
Ultima salvare? BNR și ANAP
În condițiile în care peste 100 de parlamentari au pasat cartoful fierbinte autorităților statului cu inconștiență sau cu rea-credință, singurele salvări pot veni de la BNR și ANAP. Cele două entități sunt responsabile să realizeze până în septembrie normele de aplicare ale legii adoptate. Va fi în sarcina lor (dacă nu mai pot fi excluse scrisorile de garantie emise de IFN) măcar să impună condiții drastice de bonitate, siguranță, continut și prevederi ale documentelor, astfel încât aceste garanții să stea în picioare, nu să fie praful aruncat în ochiul autorităților contractante.
