Țările din Grupul Vișegrad au semnat Declarația de la Praga privind infrastructura de transport, care va consolida cooperarea în căutarea mai multor finanțări UE pentru proiecte strategice de îmbunătățire a conectivității UE și a mobilității militare.
Declarația comună a fost semnată de miniștrii Transporturilor și reprezentanții Cehiei, Estoniei, Ungariei, Letonia, Poloniei și Slovaciei, care s-au angajat să își dezvolte infrastructura de transport și conexiunile transfrontaliere, ceea ce va duce la o rețea mai bine integrată.
Declarația de la Praga
Declarația de la Praga privind infrastructura de transport recunoaște rolul pe care transportul feroviar îl are în atingerea obiectivelor de mediu, creșterea economică și competitivitatea și subliniază necesitatea dezvoltării unei rețele feroviare de mare viteză în partea centrală și de nord-est a Uniunii Europene.
Declarația mai precizează importanța proiectelor strategice de transport precum Rail Baltica, calea ferată Via Vindobona care leagă Berlinul, Praga și Viena, precum și liniile de mare viteză care vor asigura legăturile de transport în interiorul țărilor Visegrad.
„Proiectele de amploare Rail Baltica și Via Baltica nu vor avea doar un impact uriaș asupra Lituaniei, dar vor schimba fundamental și conectivitatea regională, deschizând noi oportunități de transport de marfă cu Ucraina și Moldova. Integrarea deplină în rețelele europene de transport este o prioritate pentru îmbunătățirea conectivității și are o influență serioasă în consolidarea poziției regionale de apărare. Finanțarea europeană adecvată și în timp util este esențială pentru promovarea proiectelor strategice de infrastructură. Prin urmare, subliniem ferm și unanim necesitatea creșterii investițiilor UE în proiecte de transport în regiunea noastră”, a declarat ministrul transporturilor din Lituania, Marius Skuodis.
Conform declarației, semnatarii își subliniază obiectivul comun pentru o rețea de transport durabilă, inteligentă și rezistentă conform revizuirii TEN-T și se concentrează pe finalizarea conexiunilor geostrategice pe axa Nord-Sud și Nord-Est.
Declarația de la Praga privind infrastructura de transport arată, de asemenea, angajamentul de a moderniza infrastructura feroviară existentă pentru o mai bună capacitate, competitivitate, disponibilitate și mobilitate militară și sprijină reconstrucția și dezvoltarea legăturilor de transport cu Ucraina și Moldova.
Având în vedere finanțarea proiectelor, miniștrii Transporturilor subliniază importanța alocării de fonduri europene prin Facilitatea Conectarea Europei (CEF) și Fondurile de Coeziune care vor contribui la atingerea obiectivelor de transport și climă până în 2030. Aceste fonduri trebuie majorate pentru a sprijini o mai bună rețea de transport conectată și asigură o mobilitate militară lină și rapidă.
De asemenea, miniștrii Transporturilor fac apel la ambiții sporite pentru CEF în cadrul financiar multianual pentru a asigura finanțarea proiectelor strategice de transport.
Decarbonizarea sistemului de transport
Declarația subliniază, de asemenea, necesitatea unor surse de finanțare pentru decarbonizarea sistemului de transport pentru a îndeplini cerințele care decurg din regulamentul AFIR (Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi care a intrat în vigoare la 13 aprilie 2024 și care sprijină tranziția către un transport mai durabil prin stabilirea de obiective obligatorii pentru lansarea infrastructurii de transport de reîncărcare și realimentare).
Miniștrii Transporturilor se bazează, de asemenea, pe dezvoltarea de instrumente pentru finanțarea tranzitorie și continuitatea între cadrele financiare pentru proiecte majore și pe explorarea surselor alternative de finanțare, inclusiv împrumuturi și parteneriate public-privat (PPP).
Țările V4 s-au angajat să colaboreze cu alte state membre, Comisia Europeană și Parlamentul European pentru a construi o rețea de transport durabilă, rezistentă și conectată.
„La întâlnirea V4+ cu toate cele trei țări baltice și Comisia Europeană, ne-am angajat să cooperăm în proiecte comune de transport. Dorim să îmbunătățim legătura dintre statele noastre și întreaga UE. Împreună, obțineți o creștere a fondurilor pe care UE le va elibera pentru construcția de noi linii de mare viteză”, a declarat Martin Kupka, ministrul Transporturilor al Republicii Cehe.
Cehia deține în prezent președinția Grupului Visegrad
Cehia deține în prezent președinția Grupului Visegrad până la 30 iunie 2024. Programul țării privind transportul se concentrează pe cooperarea stabilită în pregătirea și construcția căilor ferate de mare viteză în regiunea V4.
Proiectul feroviar de mare viteză este esențial pentru a asigura mobilitatea cetățenilor V4 atât la nivel național, cât și în regiune și este esențial pentru a explora potențiala implicare a partenerilor în proiectul feroviar de mare viteză, se arată în program.
În 2021, Cehia, Germania și Austria au semnat o declarație comună privind dezvoltarea ulterioară a legăturii feroviare Berlin – Praga – Viena (Via Vindobona). În decembrie 2023, în timpul unei întâlniri cu cancelarul austriac Karl Nehammer, prim-ministrul Cehiei Petr Fiala a declarat că țara sa pregătește intens proiectul și va colabora pentru a obține finanțare europeană.
Ambiția este de a furniza servicii rapide între aceste orașe, cu timpul de călătorie care să nu dureze mai mult de două ore și jumătate. În cadrul conexiunii Via Vindobona, întregul traseu al noii HSR din Republica Cehă (cu o posibilă excepție a Tunelului Central Bohemians Uplands) va fi inclus în Rețeaua Centrală, cu tronsoanele Lovosice – Praha – Světlá nad Sázavou și Velká Bíteš – Břeclav făcând parte din Rețeaua de bază, cu prioritate maximă pentru finanțare și finalizare până în 2030 (secțiunea Světlá nad Sázavou – Velká Bíteš este inclusă în Rețeaua de bază extinsă cu o dată de finalizare 2040).
Cehia se angajează să își finalizeze rețeaua feroviară de mare viteză și să dubleze conexiunile feroviare cu țările vecine, tunelul transfrontalier între Dresda și Ústí nad Labem fiind una dintre prioritățile pentru creșterea capacității de transport. Tunelul face parte din viitoarea axă de mare viteză din Europa Centrală, numită „Via Vindobona”, o conexiune de mare viteză între Berlin, Praga și Viena cu un timp de călătorie de circa 4 ore.
Viteze de până la 320 km/h
Porțiunile pilot de linii noi cu o viteză de până la 320 km/h și o lungime minimă de 120 km vor fi deschise înainte de 2030. Restul de 250 km se vor realiza în anii următori. Această nouă infrastructură va oferi alte opțiuni pentru legăturile pe distanțe lungi, cele mai importante fiind o legătură directă expres Praga – Dresda – Frankfurt.
Rail Baltica va conecta statele baltice cu restul rețelei feroviare a UE prin Polonia, iar prima fază este planificată să fie finalizată până în 2030, în conformitate cu programul stabilit de Regulamentul TEN-T și are ca scop stabilirea unei linii de mare viteză, coridorul dintre granița poloneză și Tallinn până în 2030. Anul acesta, proiectul a intrat într-o nouă fază de implementare, cu 15% din magistrala Rail Baltica programată să fie în construcție până la sfârșitul anului.
Până în 2046, linia va gestiona 51,7 milioane de călătorii de pasageri și 10,9 milioane de tone de marfă. Costurile Rail Baltica au crescut conform ultimei analize cost-beneficiu.
A doua fază a proiectului, care prevede implementarea întregului domeniu de aplicare a proiectului după 2030, este de așteptat să coste până la 23,8 miliarde de euro.
