Din când în când, subvențiile pentru transportul public București-Ilfov generează un scandal în spațiul public legat de insuficiența lor și de cine ar trebui să dea bani. Probleme care la Londra, Paris sau chiar Varșovia au fost rezolvate de mult, iar transportul în ariile metropolitane respective funcționează corespunzător. Și asta pentru că toate autoritățile implicate vin cu partea lor de finanțare astfel încât mobilitatea cetățenilor să fie asigurată la o calitate superioară și la un cost suportabil.
Cel mai recent scandal legat de transportul în zona metropolitană București-Ilfov a fost generat de directorul general al CFR Călători, Traian Preoteasa, care a denunțat unilateral, cu aplicabilitate din data de 17 februarie (luni), convenția stabilită prin Ordinul ministrului Transporturilor și Infrastructurii nr. 66 din 15 februarie 2022 privind aprobarea titlurilor de călătorie metropolitane integrate pentru transportul de suprafață, cu metroul și cu transportul pe calea ferată pe ruta Gara de Nord-Aeroportul Henri Coandă, în regiunea București-Ilfov.
Scandal pe prețurile abonamentelor integrate
Chiar ieri operatorul feroviar de stat și-a reiterat amenințarea, așa cum a scris Club Feroviar.
Unul dintre motive este pur și simplu hilar pentru o țară din Uniunea Europeană a secolului 21, care pe deasupra mai este considerată și vârf de lance în domeniul IT: Preoteasa este nemulțumit că biletele integrate se emit și în format electronic, putând fi cumpărate din aplicațiile BiletTB sau 24Pay.
Însă al doilea motiv este cât se poate de real: prețurile abonamentelor integrate STB plus tren de Aeroport, Metrorex plus tren, sau STB plus Metrorex plus tren au rămas aceleași ca acum trei ani, în condițiile în care între timp au intervenit două majorări de tarife la transportul feroviar din toată țara. Practic, din abonamentul integrat STB plus tren, de exemplu, care costă 140 de lei, CFR Călători îi revine aceeași cotă ca în 2022, când biletul de tren pe ruta respectivă costa 5 lei, iar acum costă 6 lei. Și Metrorex ”mârâie”, din același motiv: de la 1 ianuarie 2025 a majorat cu 66,66% prețul unei călătorii.
Cum au rezolvat alte capitale europene soluția? Simplu: au înființat autorități de transport metropolitane care alocă subvențiile, stabilesc traseele, orarul de circulație și fac compensarea, astfel încât fiecare operator (de suprafață, de metrou, feroviar) să-și primească banii cuveniți din biletul unic. La Londra (unde majoritatea operatorilor sunt privați) este Transport for London, la Paris Île-de-France Mobilités, iar la Varșovia (pentru a da și un exemplu dintr-o țară fost comunistă) Zarząd Transportu Miejskiego w Warszawie.
Subvențiile pentru transportul public București-Ilfov, împărțite între TPBI și Ministerul Transporturilor
Ai noștri au așteptat zeci de ani pentru a introduce biletul unic în zona metropolitană București-Ilfov. Și nici acesta nu este chiar unic, deoarece vizează o singură linie feroviară, cea care face legătura între Gara de Nord și Aeroportul Internațional Henri Coandă.
Iar autoritatea de reglementare se numește Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (TPBI). Care funcționează binișor, numai că are ”jurisdicție” doar asupra operatorilor de transport de suprafață: Societatea de Transport București STB SA, Serviciul de Transport Voluntari, Ecotrans STCM și Regio Serv Transport Buftea. Pentru că doar pentru aceștia subvenția, acordată de Primăria Municipiului București, Consiliul Județean Ilfov și primăriile din Ilfov, este gestionată de TPBI. Transportul cu metroul și cel feroviar sunt subvenționate din bugetul național, prin intermediul Ministerului Transporturilor.
Dreptatea CFR Călători vs dreptatea pasagerilor
La un moment dat, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioșteanu, originar din Ilfov, promitea că biletul unic de transport va fi extins și pe alte rute din jurul Bucureștiului, cum ar fi cea până la Scroviștea, cu treceri prin Buftea și Periș, sau cea spre Vidra, pe linia spre Giurgiu.
Inițiativa a fost aplicată parțial, adică îți poți cumpăra bilet de tren metropolitan pe șase rute din București-Ilfov, dar nu poți să-ți faci abonament combinat STB plus Metrorex plus tren. Și aceste bilete și abonamente metropolitane, instituite prin Ordinul ministrului Transporturilor și Infrastructurii nr. 1039/2024, sunt contestate de Traian Preoteasa. Într-o anumită măsură are dreptate, căci îi scad încasările, deoarece subvenția este aceeași, cea primită de la bugetul statului pentru transportul feroviar din toată țara. De cealaltă parte, au dreptate și pasagerii, care de anul trecut nu mai sunt nevoiți să plătească tariful de rezervare a locului pentru distanțe mai mici de 40 km. Era pur și simplu absurd să plătești rezervarea locului pentru o călătorie Buftea-București Nord, care durează puțin peste un sfert de oră. Sunt trasee STB pe care călătorești chiar mai mult de o oră și nu plătești niciun fel de rezervare.
Traian Preoteasa nu vrea să se pună rău cu Hubert Thuma
Soluția este simplă: la fel ca în toate celelalte țări europene, cu o parte din subvenție ar trebui să vină și autoritățile locale ai căror locuitori beneficiază de transportul feroviar. În speță, Consiliul Județean Ilfov, condus de liberalul Hubert Thuma, și primăriile din județul Ilfov, conduse în mare parte tot de liberali. Nu spune nimeni că nu sunt bani la CJ Ilfov sau la primăriile din Otopeni și Mogoșoaia.
Traian Preoteasa ar putea cere public să se modifice legislația în acest sens, însă un astfel de demers l-ar costa scaunul cald pe care-l ocupă în prezent. Până acum, cine l-a supărat pe Thuma a plătit cu scaunul, cel mai recent exemplu fiind cel al fostului director general al STB Adrian Criț. Care a fost atât de ”incompetent” pentru a fi înlăturat de la șefia STB încât a fost angajat imediat de gigantul elvețian Stadler. Și Criț, ca și Preoteasa, era propulsat în funcția de director de către PNL.
Și da, primăriile din județul Ilfov stau pe adevărați munți de bani, însă atunci când este vorba de mobilitatea feroviară a cetățenilor din ”parohiile” lor, primarii se feresc să aloce fonduri. Primăriile din Mogoșoaia și Cernica sunt singurele care au alocat bani pentru construcția unor peroane noi în stațiile CF de pe teritoriile lor (unul la Mogoșoaia și două la Cernica). În rest nimic. Și atunci să mai avem pretenția să dea și bani pentru subvenție?
Vă mai aduceți aminte cum a fost debarcat Dimitris Sophocleous de la conducerea CFR SA?
Până să schimbăm macazul spre Metrorex, se mai impune o aducere aminte. Primele numiri de șefi de companii de stat pe Ordonanța 109/2011 privind guvernanța corporatistă au fost făcute în 2012.
Printre cei numiți atunci (decembrie 2012) s-a numărat și grecul Dimitris Sophocleous, ca director general al Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA. Deși fusese numit pe un mandat de patru ani, el a fost forțat să plece după doar patru luni, în aprilie 2013, de către ministrul Transporturilor de la acea vreme, Relu Fenechiu (PNL, ulterior condamnat la pușcărie pentru corupție). Unul dintre motive (evident, nemenționat oficial) a fost acela că grecul și-a ”permis” să le ceară baronilor locali să dea bani pentru întreținerea liniilor neinteroperabile de pe teritoriile județelor lor.
Ciprian Ciucu și Robert Negoiță ar putea plăti o parte din subvenția Metrorex
Acestea fiind spuse, să trecem la Metrorex. Și aici este un imens scandal legat de subvenție și de cine ar trebui acordată aceasta. De ani de zile sunt puse pe tapet două aspecte: subvenția care este subdimensionată și trecerea metroului la Primăria Capitalei. Ambele cât se poate de reale.
Numai că trecerea Metrorex la Primăria Municipiului București este pur și simplu nefezabilă. Bucureștiul este un oraș cu șapte primari (unul general și câte unul pentru fiecare sector), iar fondurile sunt distribuite disproporționat față de nevoile reale.
Bugetul total al Bucureştiului este de 13 miliarde de lei, dar numai patru miliarde ajung la Primăria Capitalei în acest an, după cum a scris recent Buletin de București. Din aceste patru miliarde, 2,5 merg către subvenţiile pentru termoficare şi transport public. De unde să mai aloce bani și pentru subvenționarea metroului?
Ar avea bani, slavă Domnului, primăriile de sector – nouă miliarde de lei în total. S-ar putea face deci un mecanism prin care o parte din subvențiile pentru transportul public București-Ilfov, partea de metrou, să fie asigurată de primăriile sectoarelor 1-6, conduse de reprezentanți ai coaliției de guvernare PSD-PNL.
Subvențiile sectoarelor, în funcție de numărul de stații de pe raza lor
Stabilirea cotelor cu care va participa fiecare primărie de sector s-ar putea face în funcție de numărul de stații de metrou aflate pe razelele lor teritorial-administrative: 19 în Sectorul 1, 4 în Sectorul 2, 10 în Sectorul 3, 9 în Sectorul 4, 4 în Sectorul 5 și 16 în sectorul 6. Acestora li se adaugă stațiile Piața Unirii 1 și 2, care sunt pe raza a trei sectoare: 3, 4 și 5.
Așa s-ar rezolva și problema de care se plânge directorul general al Metrorex, Mariana Miclăuș (propulsată în funcție tot de PNL), legată de subvenție și de prețul abonamentelor integrate. Ar primi bani și de la Ciprian Ciucu (PNL), dar și de la Robert Negoiță (PSD), și de la Daniel Băluță (tot PSD, cu care Mariana Miclăuș s-a afișat public în campania electorală de anul trecut, alături de Gabriela Firea), de exemplu. Iar subvențiile pentru transportul public București-Ilfov ar fi distribuite mult mai echitabil.
