ANALIZĂ Subvențiile pentru transport sufocă Bucureștiul. Cel mai ieftin bilet din UE raportat la venituri (II)

16 februarie 2021

Club Feroviar v-a prezentat săptămâna trecută prima parte a analizei prin care arătam cum este sufocat bugetul Bucureștiului de subvențiile pentru transport. Demonstram atunci, cu cifre oficiale, că biletul STB este cel mai ieftin din țară, atât în valori absolute, cât și raportat la puterea de cumpărare. Acum, în a doua parte a analizei, vom arăta că biletul STB este și cel mai ieftin din Europa – ca valoare și raportat la PIB per capita.

Adrian Bărbulescu

subvențiile pentru transport stație de tramvai din Pasajul Victoriei

Această a doua parte a analizei a fost realizată, în mare parte, pe baza unui ”Studiu comparativ al unor indicatori de performanță pentru serviciul de transport public prestat de STB SA și cele prestate în alte orașe europene”.

Documentul respectiv a fost elaborat în cursul anului trecut chiar de către Societatea de Transport București și ținut la secret, însă acum el a intrat în posesia Club Feroviar.

Prețul scăzut al biletului influențează negativ fidelizarea călătorilor

”Preţul biletului pentru o călătorie în zona urbană a Municipiului Bucureşti este cel mai mic în comparaţie cu celelalte oraşe europene. În perspectiva creşterii performanțelor serviciului de transport oferit de STB SA, se recomandă elaborarea unei strategii tarifare adecvate, în concordanţă cu situaţia economică a populaţiei Municipiului Bucureşti şi cu strategiile locale de susţinere a mobilităţii durabile. Prin menţinerea la un nivel scăzut al preţului biletului se influenţează în mod negativ şi fidelizarea publicului călător, care preferă să cumpere bilete de câteva călătorii, în loc de abonamente. În cadrul principiilor de elaborare a structurii tarifare, trebuie să se asigure un raport optim al preţului biletului cu cel al abonamentului. Astfel, se observa că majoritatea autorităţilor de transport s-a orientat către o creştere a prețului biletului de o călătorie până la acoperirea integrală a costului călătoriei, luându-se în considerare o medie a lungimii călătoriilor efectuate în zona tarifară respectivă”, se arată în studiul menționat.



Tarifele, la un pas să fie majorate în 2018. Proiectul nu a mai ajuns la Consiliul General

STB închide centre de vânzare a biletelorCu alte cuvinte, specialiștii de la STB pledau pentru o majorare a prețului biletului, lucru care a avut loc ultima oară în 2008. Aceasta în condițiile în care primarul general de la data întocmirii documentului, Gabriela Firea, pleda pentru transport public gratuit în București.

Un alt lucru ținut la secret este faptul că Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov (TPBI) aprobase, în 2018, majorarea prețului biletului STB de la 1,3 la 2,5 lei pe călătorie. Majorarea nu a devenit efectivă pentru că ea nu a fost votată de Consiliul General al Municipiului București.



STB – cel mai mic raport tarif/PIB per capita

subvențiile pentru transportRevenind în plan european, în studiul realizat de STB se demonstrează faptul că, în ceea ce privește raportul între preţul unui bilet de o călătorie cu PIB lunar pe cap de locuitor, la Bucureşti este obţinută cea mai mică valoare a acestui raport.

”În concluzie, există un nivel al puterii de cumpărare care permite o creştere a tarifului practicat pentru biletul de o călătorie. De asemenea, pentru obţinerea unor reacţii pozitive din partea utilizatorilor, trebuie aplicate principille de implementare utilizate în aplicarea unor astfel de măsuri. Preţul subvențiile pentru transportabonamentelor lunare pentru toate liniile care sunt vândute de STB SA este de asemenea cel mai mic dintre oraşele europene. Cu toate acestea, nu se observă o proporţie mare a abonamentelor cumpărate, în raport cu numărul biletelor de o singură călătorie vândute. Explicaţia se regăseşte tot în existenţa unor politici şi a unor structuri tarifare inadecvate”, se arată în documentul citat.

Cum și în ceea ce privește raportul dintre prețul unui abonament lunar și PIB per capita, valoarea cea mai scăzută se constată tot la București, și în acest caz ar fi loc de ajustări tarifare: ”În concluzie, și în această situație nivelul puterii de cumpărare permite o creștere a tarifului practicat pentru abonamentele lunare pentru toate liniile de transport”.


 


Subvențiile pentru transport au una dintre cele mai mari ponderi la București, în dauna investițiilor

Pentru a avea un sistem de transport performant, municipalitățile trebuie să aloce sume consistente. Și nu în subvenții, ci în investiții pentru dezvoltarea și funcționarea eficientă a rețelei.

Astfel, se observă că în cele mai performante sisteme de transport din Europa, costurile de exploatare totale anuale, dar şi cele raportate la fiecare locuitor, sunt cele mai crescute. ”Explicaţia este simplă şi trebuie să fie înţeleasă de toată lumea! De ce oraşele Paris, Londra, Berlin, Madrid, Stockholm, Frankfurt, Barcelona, Oslo, Stuttgart au cheltuielile de exploatare cele mai ridicate? Pentru că autorităţile locale din aceste oraşe au reuşit să dezvolte un sistem de transport local de înaltă calitate, care oferă confortul, siguranţa, frecvenţa şi calitatea vehiculelor, informarea călătorilor, accesul în staţii şi punctele de transfer etc, în concordanţă cu exigențele călătorilor în ceea ce priveşte calitatea vieţii din oraşele respective. Spre exemplu, Bugetul anual de investiţii al RATP din Paris este de peste 1,7 miliarde euro, valoare comparabila cu estimările STB SA pentru necesarul minimal al investiţiilor pentru modernizare într-un program de 10 ani”, se arată în studiu.

Ce s-a întâmplat însă la București în ultimii ani? Tot de aici aflăm răspunsul: STB SA este unul dintre operatorii care beneficiază de una dintre cele mai mari proporții ale compensației raportat la cheltuielile de exploatare. Mai pe românește, Primăria Capitalei a pompat bani cu nemiluita în subvenții (cel puțin pe hârtie, pentru că în ultimii ani au existat importante restanțe la plată), în loc să investească în eficientizarea rețelei.



Subvențiile pentru transport au ajuns la 100% la Tallinn, dar n-au avut efectul scontat

subvențiile pentru transportPe de altă parte, mai multe orașe europene au trecut la transportul public gratuit. Doar în Franța, peste 35 de orașe au implementat deja gratuitatea totală a transportului public (unele încă din anii 70 ai secolului trecut), însă se impune precizarea că este vorba de localități nu foarte mari.

Prima capitală europeană (dar și aici se impune precizat faptul că are o populație de sub jumătate de milion de locuitori) care a trecut la gratuitate este Tallinn (Estonia). Măsura a intrat în vigoare în 2013 și nu a produs însă pe deplin efectele scontate inițial în ceea ce privește migrarea de la transportul cu mașina personală la cel public.

În primul an, procentul locuitorilor care a folositi transportul public a crescut de la 53% la 64%. Însă, potrivit cercetătorului Oded Cats, specialist în transporturi la Universitatea Tehnologică Delft din Olanda, care a studiat impactul acestui program de gratuitate, această evoluție se datorează în principal utilizării transportului în comun de către cei care înainte mergeau pe jos. La Tallinn poți să te deplasezi pe jos până la serviciu, ținând cont de faptul că este un oraș mic, însă la București acest lucru este cvasi-imposibil.

Pe de altă parte, numărul de deplasări cu autoturismul proprietate personaă nu a scăzut pe măsură, în mare parte din cauza proastei calități a transportului public în afara orașului.



Luxemburg își permite ”luxul” gratuității transportului în comun

subvențiile pentru transportO a doua capitală europeană care a implemnetat transportul public gratuit este Luxemburg. Măsura prin care subvențiile pentru transport au ajuns 100% a intrat în vigoare de la 1 martie 2020 și nu există încă studii care să măsoare impactul ei.

Ceea ce știm însă cu certitudine este că introducerea gratuității a fost mult mai ușor de făcut aici decât în alte țări, după cum recunosc chiar și autoritățile din Marele Ducat. ”Sumele încasate anual din vânzarea de bilete în Luxemburg se ridicau la 41 milioane de euro. Această cifră reprezintă aproximativ 8% din costurile totale anuale, care se ridică la 500 milioane de euro (…) Ținând cont de sumele investite în alte domenii ca infrastructura, această valoare este mai degrabă mică și-i permite Luxemburgului să pună în practică măsura mult mai ușor decât în alte țări”, se arată pe Portalul Transporturilor din Luxemburg. Tot aici se precizează faptul că suma lipsă va fi finanțată prin impozite.

Cu alte cuvinte, nimic nu e gratis pe lumea asta, totul are un preț. Subvențiile pentru transport se plătesc din bugetul public.

Conferinţa de Infrastructură 2021

Anul European al căilor ferate valorifică potențialul transportului feroviar

Organizată de data aceasta în format online, Conferința de Infrastructură 2021 va continua tradiția evenimentelor trecute, de a aduna la același prezidiu atât administratori de infrastructură feroviară, cât și companii care execută construcția sau modernizarea infrastructurii feroviare.

Aceștia vor analiza și prezenta proiectele finalizate până acum, pe cele în derulare, dar și pe cele ce urmează să fie licitate sau pentru care se vor semna noi contracte de finanțare.

ÎNREGISTRARE