Studiu: Inelul feroviar ar scuti Bucureștiul de 10% din traficul auto actual

25 iunie 2020

Concluzia apare într-un studiu mai larg prezentat marți de către Autoritatea pentru Reformă Feroviară.

doru.cireasa@clubferoviar.ro

Studiul a fost realizat de experți ai firmei AV Transport Planning SRL, în cadrul unui contract cu ARF. Analiza arată importanța dezvoltării traficului feroviar în jurul și în interiorul Capitalei, în condițiile în care la nivel local există presiuni în direcția inchiderii unor linii de cale ferată, Cotroceni – Gara Progresul fiind unul dintre exemple.

Pentru analiză, autorii au luat în considerare două scenarii: unul în care nu se face nimic pentru dezvoltarea căii ferate și altul în care aceasta este supusă unui program de modernizare. Trebuie menționat că centura București este parte a rețelei europene TEN-T, de aceea modernizarea ei este obligatorie.

”Scopul analizei a fost posibilitatea utilizării liniilor de inel la îmbunătățirea transportului public metropolitan, inclusiv conexiunile cu liniile de tramvai și metrou”, explică Adrian Vîlcan importanța cercetării.

Aceasta și-a propus să observe dacă terenurile libere din jurul liniei de inel și liniile industriale nefolosite sunt utile pentru dezvoltări rezidențiale și industriale, dacă dezvoltarea liniei ferate ajută la ținerea camioanelor în afara orașului. Autorii propun să se înceapă modernizarea inelului la standard TEN-T, dar și să se dezvolte un dry – port (punct intermodal) în sudul capitalei de unde să fie deservite industriile conectate cu inelul feroviar.

Pentru început, ar fi potrivită începerea traficului cu trenuri de marfă pe partea de Nord – Nord – Est și apoi Sud – Est și Sud. „În paralel poate fi evaluată posibilitatea transportului călători cu șase perechi de trenuri suprapuse de-a lungul inelului și liniei centrale”. Prin faptul că există conexiuni cu rețeaua de tramvai și cea de metrou, discuția nu este despre inelul feroviar, ci despre transportul public, spune Vîlcan.

Citește aici câteva opinii ale arhitectului Andrei Egli (autor ilustrație homepage) privind calea ferată bucureșteană.

Autorii studiulului prezintă noi stații de cale ferată în interiorul inelului (vezi foto), in viziunea lor, dar și câteva costuri cu dezvoltarea liniilor. Dezvoltarea inelului s-ar putea întinde pe câțiva ani la costuri de câteva zeci de milioane euro pe an.

Una dintre ipotezele de calcul în analiza traficului pe cele șase linii feroviare ale Bucureștiului este că se va circula la o cadență de cel puțin un tren la fiecare 20 de minute în orice direcție.

Care sunt concluziile

Acestea par încurajatoare. În scenariul de dezvoltare în perspectiva anului 2025 indicatorul autoturisme – oră (număr de autoturisme fiecare circulând o oră) ar scădea de la 102.604 la 86.771 (reducere de peste 15.000 autoturisme-oră) ceea ce semnifică o reducere de peste 10%.

La indicatorul autoturism – kilometru (numărul de autoturisme înmulțit cu numărul de kilometri parcurși în medie de fiecare) apare o scădere de 140.961, față de valoarea de 2.225 mii valabilă într-un scenariu „do nothing” (D.N.). Modernizarea căii ferate va aduce mai mulți locuitori ai Capitalei în transportul public, anume  11.852, peste nivelul actual de 199.520 .

„Toate aceste linii sunt conectate eficient la stații de metrou și tramvai pentru a facilita preluarea, astfel a crescut automat numărul de călători și de aceea avem o creștere totală a numărului cu transportul public”, spune Vîlcan.

Citește aici despre eforturile unui primar bucureștean de a închide calea ferată Cotroceni – Progresul.

 

Galeria foto de mai jos prezintă avantajele modernizării inelului feroviar București

Citește aici alte concluzii ale studiului prezentat marți de către ARF.