spot_img
luni, decembrie 6, 2021
spot_img

Klaus Iohannis trimite la reexaminare Legea privind statutul personalului feroviar

Președintele Klaus Iohannis a retrimis în Parlament, pentru reexaminare, Legea privind statutul personalului feroviar, potrivit unui anunț postat pe site-ul Administrației Prezidențiale.

Statutul personalului feroviar

”În forma transmisă la promulgare, legea menționată – ce înlocuiește Decretul nr. 360/1976 privind aprobarea Statutului disciplinar din unitățile de transporturi – se impune, însă, a fi reanalizată de către Parlament atât sub aspectul impactului pe care aceasta îl are asupra sectorului feroviar în ansamblul său, cât și al modului în care noile dispoziții se corelează cu alte acte normative. În contextul în care legea urmează să se aplice practic începând cu anul 2020, reanalizarea acestei reglementări, inclusiv sub aspectul impactului economic, este absolut necesară pentru a nu fi în situația prorogării succesive a aplicării legii sau, mai grav, în imposibilitatea materializării tuturor drepturilor și beneficiilor instituite pentru personalul feroviar”, se arată în motivarea șefului statului.

Klaus Iohannis remacă faptul că dispozițiile Legii privind statutul personalului feroviar vizează atât companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, cât și societățile cu capital majoritar sau integral privat. ”Legea transmisă la promulgare instituie o serie de drepturi salariale, drepturi de natură extra salarială și o serie de facilități pentru personalul feroviar (dispozițiile capitolelor III, V și VI referitoare la Drepturile personalului feroviar, Salarizarea personalului feroviar și Recompense și distincții), fără o analiză fundamentată a impactului economic al acestor măsuri în piața serviciilor feroviare de transport”, susține președintele.

Iohannis cere să se menționeze sursele de finanțare pentru Legea privind statutul personalului feroviar

Șeful statului consideră că din expunerea de motive a legii transmise la promulgare nu rezultă că a fost evaluat impactul pe care aceste dispoziții îl au în piața serviciilor feroviare ori că au fost identificate sursele de susținere a acestor drepturi și beneficii. Asta în condițiile în care Curtea Constituțională a reținut că este obligatorie stabilirea concomitentă atât a alocației bugetare – ce are semnificația unei cheltuieli – cât și a sursei de finanțare – ce are semnificația venitului necesar pentru suportarea ei – spre a evita consecințele negative, pe plan economic și social, ale stabilirii unei cheltuieli bugetare fără acoperire.

”Având în vedere cele arătate, apreciem că efectele dispozițiilor menționate sunt reprezentate de o creștere semnificativă a cheltuielilor de personal (atât de natură salarială, cât și de natură extra salarială) atât în cazul companiilor de stat, cât și al operatorilor privați, cu potențial de a afecta mediul concurențial și de a perturba activitatea de transport feroviar din România”, se mai arată în motivarea președintelui României.

El continuă, arătând că, în lipsa unui studiu de impact al măsurilor adoptate, noile costuri financiare ale operatorilor privați, ocazionate de noile drepturi ale personalului, riscă a fi transferate către consumatorul final prin majorarea tarifelor. Totodată, noile drepturi salariale și de natură salarială prevăzute de legea transmisă spre promulgare vor avea un impact diferit asupra operatorilor privați, comparativ cu companiile de stat, susține șeful statului.

”Menționăm că politica europeană în domeniul transporturilor feroviare vizează crearea unui spațiu feroviar unic european, iar prin cel de-al patrulea pachet legislativ feroviar adoptat de Uniunea Europeană se urmărește completarea acestei piețe unice feroviare. Obiectivul pachetului legislativ care cuprinde trei regulamente și trei directive este acela de a revitaliza sectorul feroviar și de a-l face mai competitiv”, scrie Administrația Prezidențială.

Președinția consideră că revitalizarea și creșterea competitivității sectorului feroviar nu se pot face în lipsa încurajării concurenței și a liberei inițiative pe piața transportului feroviar: ”Or, așa cum am arătat mai sus, Legea privind statutul personalului feroviar, prin riscurile cu privire la denaturarea concurenței și a liberei inițiative pe piața transportului feroviar, ar putea afecta inclusiv capacitatea statului de a-și îndeplini în mod corespunzător obligații asumate atât în contextul politicii europene în domeniul transportului feroviar, cât și în cel al politicilor naționale (a se vedea în acest sens prevederile Legii nr. 202/2016 privind integrarea sistemului feroviar din România în spațiul feroviar unic european și, în special, cele ale Capitolului II – Dezvoltarea căilor ferate în România)”.

Alte neclarități sesizate la Palatul Cotroceni sunt legate de prevederile referitoare la anchetele penale și la condițiile de pensionare pentru personalul feroviar.

RECOMANDĂRI

Ultimele Articole