Gigi Gavrilă critică decizia lui Traian Băsescu de spargere a căii ferate luată în 1998

18 ianuarie 2020

Președintele Autorităţii de Reformă Feroviară, Gigi Gavrilă, a criticat decizia luată în 1998 de Traian Băsescu de spargere a căii ferate, dar a precizat că, în momentul de față, formarea unui holding nu este o idee bună.

spargere a căii ferate compensația pentru serviciul public

Potrivit lui Gavrilă, proiectul iniţial de reorganizare a căii ferate viza o structură de tip holding formată din societăţi cu independenţă financiară, cu gestiune financiară separată, însă ministrul Transporturilor de la acea vreme – Traian Băsescu – a decis “spargerea căii ferate” şi formarea a cinci companii.

“România, iniţial – şi am făcut parte din acea echipă – la începutul anilor ’90 a avut primele finanţări majore internaţionale. Am avut o finanţare pe PHARE, care urmărea reorganizarea căii ferate. (…) Acest studiu a fost câştigat în urma unei licitaţii de DE Consult (Deutsche Eisenbahn-Consulting – n.red.), viitoarea firmă de consultanţă a lui DB, care avea să-i facă studiu de reorganizare şi lui DB. Structura respectivă de organizare a fost exact pe structura pe care avea ulterior să o facă DB, adică fac o structură de tip holding, cu o conducere a holdingului şi cu toate celelalte organizate pe structuri cu independenţă financiară, cu gestiune financiară separată, astfel încât să pot să am controlul veniturilor şi cheltuielilor pe fiecare. Şi studiul respectiv pentru reorganizarea căii ferate române aşa a fost. Din păcate, ministrul pe care îl aveam la vremea respectivă (Traian Băsescu – n.red.) a venit şi a decis altceva, dar modul de gândire pe care noi l-am avut – repet, la vremea respectivă eram tânăr inginer, dar făceam şi eu parte dintre cei care colectau datele şi ne-am chinuit, erau vechii directori generali care erau oameni cu o viziune bună, deosebită, şi am zis: <Domnule, structura asta este o structură bună>. Din păcate, decizia a fost de spargere a căii ferate – am făcut atunci cinci unităţi – Marfă, Călători, Infrastructură, SMF – Managementul Financiar şi SAAF – era structura care aduna toate activele excedentare pentru activitatea de transport de marfă, pentru activitatea de transport de călători sau pentru activitatea de întreţinere de cale ferată, astfel încât ele să fie ulterior disponibilizate, lucru care s-a şi făcut”, a declarat Gigi Gavrilă pentru Agerpres.

Acum nu se mai poate holding, după decizia de spargere a căii ferate

În privinţa unei eventuale reunificări, şeful ARF consideră că acest lucru nu este o soluţie bună, întrucât cele trei societăţi rămase în urma reorganizării Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române au o situaţie financiară precară.

“Deci, la vremea respectivă, toţi credeam într-o astfel de structură unitară. Din păcate, evoluţia pe care am avut-o a fost diferită faţă de ce am gândit noi. Societăţile care au rămas la ora actuală sunt societăţi care au o situaţie financiară delicată. Chiar şi CFR SA, pentru că dacă la infrastructură am fi avut posibilităţile să facem investiţiile necesare nu am avea viteza comercială pe care o avem la ora actuală, indiferent că vorbim de trenurile de marfă sau de călători. La ora actuală, având în vedere stadiul în care sunt aceste societăţi, părerea mea pur personală că a le aduna într-o structură de tip holding fără a avea posibilitatea financiară să le ridici foarte mult, şi numai să le aduni funcţional, nu e o soluţie bună. Ea poate deveni o soluţie bună numai dacă le redresezi financiar înainte să le bagi în această structură unitară, lucru care din punct de vedere economic, în situaţia actuală a României, este destul de dificil, ca să nu spun o misiune grea”, a susţinut el.