Semne de întrebare privind noul sistem de subvenții feroviare

9 ianuarie 2020

Introducerea noului sistem de plată a subvențiilor la transportul feroviar de călători a fost prezentat de către anumite publicații drept o falimentare a CFR Călători și o pregătire a pieței pentru operatorii privați. Lucrurile par a fi însă mai nuanțate iar efectele noului sistem asupra operatorilor privați și de stat nu sunt cunoscute de nimeni.

Doru Cireașă

Sursa foto: Adevărul

”CFR Călători ar putea intra în faliment în perioada imediat următoare, dacă Guvernul Orban va adopta un proiect de HG cu privire la aprobarea contractelor de servicii publice pentru perioada 1 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2023 în transportul feroviar public de călători, inițiat de Ministerul Transporturilor (…) prin acest HG, dacă va fi aprobat, se va deschide larg piaţa unor operatori privaţi de călători în contextul în care CFR Călători va fi obligat să preia rutele neprofitabile, şi implicit va pierde subvenţia per kilometru aferentă numărului de călători” este o mostră a modului în care presa a prezentat joi efectele posibile ale noului sistem, la două zile după ce Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC) a elaborat proiectul de act normativ privind acordarea subvențiilor în perioada 2020-2023, pe baza mecanismului gândit de Autoritatea pentru Reformă Feroviară, anul trecut.

Pentru a înțelege însă posibilele efecte ale noului sistem de calcul a compensațiilor trebuie aruncată o privire asupra principalelor diferențe față de sistemul ce a fost aplicat în contractul cadru 2016-2019. Noul sistem aduce niște noutăți. Astfel dacă în vechiul sistem subvențiile se calculau în funcție de indicatorii tren-kilometru și călători- kilometru, în noul sistem acestea iau în calcul indicatorul tren-kilometru, combinat cu penalizări pentru neatingerea unor valori ale indicatorului călători-kilometru.

Atât în vechiul cât și noul sistem apar limitări privind ponderea subvențiilor pe categorii de trenuri în total sistem (interregio/regio  – 20%/80% în vechiul sistem și 36%/64% în noul sistem) și ponderea maximă a subvențiilor în total venituri (interregio/regio – 60%/87% în vechiul sistem, 65%/85%   în noul sistem).

Pentru a preîntâmpina obținerea subvențiilor strict din operarea unui tren fără călători, ambele sisteme prevăd venituri minim de realizat.  Practic partea de venituri nerealizată se scade din subvenția încasată.

Spre exemplu, în 2018 în funcție de indicatorul călători-km, subvențiile CFR Călători au fost calculate:

  • valoarea compensației aferente indicatorului tren-km: 13.344,2708 lei pe mia de tren-km;
  • valoarea compensației aferente indicatorului călători-km pentru tren InterRegio: 27,6703 lei pe mia de călători-km;
  • valoarea compensației aferente indicatorului călători-km pentru tren Regio: 183,4568 lei pe mia de călători-km.

Adică dacă un tren mergea o mie de kilometri CFR Călători încasa subvenție de 13.344, 2708 lei iar dacă trenul avea o mie de călători atunci subvenția creștea cu 27.670,3 lei dacă acesta era Interregio și cu 183.456,8 lei dacă era Regio.

Noul sistem menține doar indicatorul tren – kilometru, iar pentru neatingerea indicatorului călători-kilometru prevăzând penalități. În ambele sisteme este obligatorie raportarea informatică a numărului de pasageri transportați și în ambele, se pare, se va rămâne la declarații pe prorie răspundere privind numărul călătorilor transportați, chiar dacă etse vorba de un indicator important, în funcți de care se iau (în vechiul sistem) sau se pot pierde subvențiile de la stat  (în noul sistem)

Care sunt sancțiunile

– pentru o scădere a indicatorului călători-km, cu un procent cuprins între 5% inclusiv și 15% exclusiv, față de volumul total de călători-km realizat în cadrul O.S.P. contractată, înregistrat în anul calendaristic anterior al duratei contractelor de servicii publice pentru transportul feroviar de călători care vor fi atribuite începând cu data de 01 ianuarie 2020, se va aplica o penalitate de 3% din valoarea totală a compensației calculată conform reglementărilor în vigoare;

– pentru o scădere a indicatorului călători-km, cu un procent cuprins între 15% inclusiv și 30% inclusiv se va aplica o penalitate de 6% din valoarea totală a compensației

– pentru o scădere a indicatorului călători-km, cu un procent de peste 30%, se va aplica o penalitate egala cu procentul nerealizat din valoarea totală a compensației calculat conform reglementărilor în vigoare.

Neclaritățile privesc anul de referință față de care se stabilesc volumele de călători transportați. Problema este cu atât mai sensibilă cu cât H.G. 231/2016 stabilea la art 7 obligativitatea implementării sistemelor de tickteing, însă doar patru din șase operatori privați le au dezvoltate. Cum atunci pot fi verificată respectarea indicatorului călători-km, în afara declarațiilor date pe o așa-zisă „proprie răpundere”, neverificabilă?

Unii primesc încă bani pe semnătură. De ce ARF nu a pus la punct ticketingul?

Fost director al Direcției Supraveghere Feroviară din Consiliul Concurenței și actual președinte al Organizației Patronale a Operatorilor Feroviari Privați, Vasile Șeclăman, menționează importanța plății subvenției în funcție de numărul călătorilor transportați: „Este logic că în orice sistem, această subvenție e un ajutor de stat, acordat în folosul consumatorilor. Banii trebuie să ajungă la călător. Nu este totul ca subvenția să meargă pentru un călători sau pentru acest călător și alți zece trecuți din burtă”.

Absența sistemului informatic, cel puțin la doi operatori privați naște probleme. În celelalte țări peste tot în gări inclusiv pentru biletele din tren există imprimante legate în sistemul informatic.

„La noi scrie (un operator  – n.red.) la ARF și zice că a avut 10.000 de călători. Semnează un director de acolo, pune o ștampilă iar informația e luată de bună, nimeni nu numără călătorii”, adaugă el.

În opinia sa, compania de stat Informatica Feroviară are capacitatea de a oferi serviciile informatice de ticketing pentru toți operatorii și nu sunt necesare noi licitații ale ARF pentru un astfel de sistem. Șeclăman adaugă că orice opinie privind ponderile privind subvențiile sunt un „dat cu părerea” atât timp cât lipsește sistemul integrat de ticketing care să indice exact numărul de călătorii la fiecare operator pe calea ferată.

Noul sistem poate aduce pierderi companiei CFR Călători însă falimentarea acesteia nu este atât de ușoară, căci compania de stat are 82% din piață. „Pot câștiga bani cei care primesc (încă, până la implementarea sistemului de ticketing – n.red.) bani pe semnătură”, spune el.