Carpatica Feroviar vrea să scape de eticheta CFR Marfă și nu e totuna cu fostul operator național de transport de marfă, spune șeful nou-înființatei companii, Daniel Apostolache, care mărturisește însă că i se spune deseori „bine, bine dar tu ești fostul director”.
Totul pare a merge bine la înființarea noii companii Carpatica Feroviar, mai puțin un lucru. Planurile directorului general al companiei, Daniel Apostolache, sunt însoțite de umbra fostei companii pe care a condus-o, CFR Marfă, iar mulți interlocutori ai săi, atunci când directorul încearcă să îi convingă că firma Carpatica Feroviar e altceva, nu ezită să îi reamintească că el este, de fapt, fostul director general al operatorului feroviar de stat, falimentar în prezent.
„Carpatica Feroviar nu e CFR Marfă. Este greu să scapi de etichetă, dar mi se zice: „bine, bine, dar tu esti fostul director”, a povestit el auditoriului. Apostolache spune că și-a asumat greșelile trecutului și că noua companie, dacă va fi să fie o CFR Marfă, va fi acea CFR Marfă din vremurile bune, de mulți ani în urmă.
Noi principii de organizare
De altfel, Carpatica Feroviar nu va semăna cu CFR Marfă nici ca organizare. De la numeroasele regionale cu conduceri locale se va trece la manageri de clienți, key-account manageri, cum se zice în lumea business, iar reacțiile la nevoile clienților vor fi rapide.
80% din afaceri vor fi pe patru direcții, printre care cerealele, cărbunele, petrolul. De altfel, pe una dintre paginile prezentate de directorul general tronează la loc de cinste ca parteneri OMV Petrom, Romcim, Azo Mureș – Ameropa, SOCAR, Oscar Downstream, firme private care se înțelege că au deja semnate contracte de transport.
O treime din piață
Noua companie Carpatica Feroviar România îşi propune să ocupe 30% din piaţa de transport feroviar de mărfuri şi ţinteşte din 2026 o cifră de afaceri de minimum 700 de milioane de lei, cu o creştere anuală sustenabilă de 10%, a declarat, miercuri, directorul general al companiei, Daniel Apostolache, la Zilele Feroviare, potrivit Agerpres.
„Ne propunem ca societate să atingem o cotă de piaţă de 30% din piaţa de transport feroviar de marfă. Pentru acest lucru, recrutarea vizează un număr maxim de 2.500 de salariaţi. Ţintim în primul an, şi anume de la anul, o cifră de afaceri de minimum 700 de milioane de lei, cu o creştere sustenabilă în fiecare an de 10%. Pentru aceasta propunem continuu optimizarea fluxului de transport pentru un sistem integrat de planificare, monitorizare şi analiză a performanţelor”, a afirmat acesta.
Pentru viitor, a continuat Apostolache, se doreşte integrarea companiei în „hinterland-ul Portului Constanţa”.
„Portul Constanţa reprezintă poarta României de intrare şi de ieşire a mărfurilor atât pe canalul Middle Corridor, toate mărfurile venite din China şi tot ce înseamnă România ca ţară de tranzit pentru Europa. Propunem să integrăm societatea cu servicii foarte clare de preluare cu rapiditate a mărfurilor din portul Constanţa şi asigurarea unor timpi de tranzit buni către toate frontierele României şi cu prioritate spre Vest. Avem – şi ne propunem să avem un acces direct – la zona vamală a Uniunii Europene. Toate ofertele noastre de transport vor fi analizate şi vor fi competitive în contextul unei pieţe feroviare de marfă deschisă, în care ne propunem să accedem şi am făcut solicitări către tot ce înseamnă coridoare internaţionale, şi am făcut cerere să aderăm la Middle Corridor pentru Rail2Sea, tot ce înseamnă parteneriate strategice cu ţările care pot contribui cu mărfuri de tranzit prin România”, a susţinut el.
Soluții flexibile
În plus, compania vine cu soluţii pentru agenţii economici care nu au mărfuri pentru un tren complet cu grupuri de vagoane sau vagoane izolate.
„Ne dorim să sprijinim tranziţia către un transport mai verde şi sustenabil, să susţinem transportul intermodal, de la modul rutier către modul feroviar, prin creşterea bazei de transport feroviar de marfă şi să mutăm mărfurile de pe rutier, un mediu poluant, practic o asumare a României de a implementa Green Deal-ul. Şi pentru acest lucru m-am gândit că trebuie să revenim şi să promovăm traficul izolat sau grupuri de vagoane, trenuri economice pentru mai mulţi clienţi, pentru mai multe destinaţii. Contribuim, astfel, la soluţii pentru agenţii economici care poate nu au mărfuri pentru un tren complet şi atunci vom transporta şi grupuri de vagoane sau vagoane izolate, beneficiind de reţeaua extinsă de transport pe care Carpatica îşi propune să o opereze, declarat fiind ca operator naţional, în care ne propunem să acoperim toate zonele României. Vrem să integrăm aceste servicii feroviare în lanţuri multimodale door-to-door, să oferim soluţii clienţilor noştri pentru a facilita conectivitatea atât pentru fluxurile asiatice prin Middle Corridor, cât şi, aşa cum am spus, integrarea în hinterland-ul portului Constanţa pe toate coridoarele existente”, a dat asigurări directorul general.
Şeful companiei a anunţat că, în cele şapte luni de la înfiinţarea acesteia, a semnat contracte comerciale cu diverse companii, printre care: OMV Petrom, Romcim, Azomureş, Cargo, Socar, Malbi Trans, Rofersped.
„În acest timp de şapte luni am avut o campanie activă de a semna contracte comerciale. Practic, nu puteam să lansez o campanie de recrutare dacă nu aveam o bază pentru cine să lucrăm. (…) Avem contracte comerciale semnate, astfel încât aceşti salariaţi pe care îi vizăm vor avea de muncă şi vor avea de muncă serios, asigurând locuri de muncă sigure şi stabile. Urmează să mai participăm la licitaţii care vor fi lansate prin SEAP şi nu vom exclude niciun contract. Toţi clienţii vor fi importanţi, nu există clienţi mari sau mici. Nu promit miracole, dar promit disciplină, transparenţă, performanţă. Fiecare kilometru parcurs va însemna încredere recâştigată şi parteneriate consolidate. Promitem ceva mai mult decât transport feroviar de marfă, respectiv încredere, responsabilitate şi un viitor sigur”, a arătat Daniel Apostolache.
Nu vor fi repetate greșelile trecutului
El a ţinut să sublinieze că noua companie nu este CFR Marfă şi nu vor fi repetate greşelile din trecut.
„Mi-am asumat greşelile trecute ale companiei venind cu un nou concept model, pe o structură operaţională nouă, pe o echipă bazată pe indicatori de performanţă şi criterii de performanţă atent analizate, cu o orientare precisă spre piaţă şi dezvoltare organică, în care utilizarea responsabilă şi eficientă a resurselor materiale şi umane să fie o prioritate pentru mine. Vom acorda atenţie portofoliului de clienţi strategic, aşa cum suntem angajaţi”, a subliniat acesta.
Apostolache a precizat, totodată, că structura organizaţională referitoare la noua companie este total diferită de cea a CFR Marfă.
„Conceptul şi structura organizaţională sunt total diferite în cadrul Carpatica Fertoviar, în care nu vom mai propune regionale, nu vom mai propune o conducere dată către opt regionale, aşa cum era, şi vom asuma o conducere la nivel central în care vom avea un dispecerat unic central, vom avea manager de clientelă pentru toţi clienţii, vom avea o monitorizare în timp real a trenurilor, montând GPS pe fiecare locomotivă şi fiecare tren. Clienţii vor avea un key account în aşa fel încât vor putea urmări în timp real trenul aflat în circulaţie. Toate aceste lucruri vin cu un proces amplu de digitalizare, în care ne dorim să automatizăm procesele şi să monitorizăm în permanenţă materialul rulant, să gestionăm mult mai bine toate resursele şi să avem un grad de promptitudine ridicat printr-un timp de răspuns rapid, atât în executarea prestaţiei, cât şi în oferirea de soluţii şi oferte comerciale imediate, să nu mai pierdem contracte pe motiv că nu am avut un timp de răspuns rapid către potenţialii beneficiari”, a menţionat Apostolache.
Zilele Feroviare 2025 au revenit pe 14 şi 15 octombrie la Bucureşti, reunind principalii actori din domeniul transportului pe şină, respectiv autorităţi, companii de top, experţi şi parteneri strategici.
Summit-ul Zilele Feroviare este cea mai mare şi mai relevantă conferinţă şi expoziţie feroviară din România, sute de profesionişti şi lideri de piaţă în domeniu participând în fiecare an la evenimentul cu tradiţie şi rezonanţă în industria românească.
