Traficul de marfă a scăzut la majoritatea operatorilor feroviari în cursul lunilor iulie-septembrie, evoluții care însă au fost diferențiate în funcție de operator.
În luna iulie 2024 primii doi operatori de pe piață, respectiv GFR și CFR Marfă, s-au aflat aproape la egalitate (cu un volum transportat de operatorul privat cu 1,17% mai mare decât compania de stat). Astfel, dacă GFR a înregistrat 345 milioane tren-km, CFR Marfă a obținut 341,6 milioane tren-km. Club Feroviar nu deține date privind evoluțiile CFR Marfă în august și septembrie pentru a informa asupra evoluției companiei de stat. Cu zero tren-km parcurși, Rofersped nu a avut nicio activitate în august.
În ceea ce privește compania deținută de Gruia Stoica, aceasta a înregistrat o mică scădere, inferioară celei ce a marcat evoluția altor operatori. Astfel, de la 345 de milioane tren-km GFR a avut 340,17 milioane tren-km în august și 340,58 milioane tren-km în septembrie.
Locurile 2 și 3 au fost ocupate de DB Cargo și Unicom Tranzit. Compania germană a pierdut în cele trei luni un trafic de 40 de milioane tren-km de la 199,78 milioane la 150,3 milioane tren-km, iar Unicom Tranzit peste 20 milioane tren-km, de la 151,73 milioane tren-km la 130,41 milioane tren-km.
Au existat și companii care au înregistrat creșteri. Astfel, al patrulea operator, respectiv CER Fersped, a crescut la 114,25 milioane tren-km de la 111,32 milioane tren-km în august. Aceștia sunt cei mai importanți operatori, reușind să depășească pragul de 100 de milioane tren-km. În total sunt 15 operatori care au înregistrat trafic de marfă în luna august.
Per total operatori, traficul de marfă a scăzut de la 1,75 miliarde tren-km la 1,24 miliarde tren-km în septembrie, deci o scădere de 29,14%.
Evoluții similare pe primele șase luni
Transportul de marfă a înregistrat în cele trei luni o evoluție similară cu cea din ultimele luni, și anume scăderi.
După cum a informat aici Club Feroviar, transportul feroviar de marfă a scăzut cu aproape 10% în doar un an, respectiv în primele șase luni din 2024 față de aceeași perioadă din 2023.
Volumul a scăzut cu 9,8% faţă de semestrul I din 2023, înregistrându-se creştere doar în transportul internaţional, cu 2,7%. Au fost transportate 21,905 milioane de tone de mărfuri, din care 78,5% în transport naţional.
Ponderi semnificative în totalul mărfurilor transportate au fost înregistrate pentru diviziunile: cocs, produse rafinate din petrol (23,7%) şi cărbune şi lignit; ţiţei şi gaze naturale (17,9%).
Potrivit INS, majoritatea indicatorilor tehnico-economici de utilizare a parcului de vehicule în transportul feroviar au înregistrat o evoluţie negativă comparativ cu semestrul I din 2023, o dinamică pozitivă fiind consemnată la indicatorul privind timpul mediu de rulaj al vagoanelor de marfă (zile), care a crescut cu 16,8%.
Una dintre explicații poate fi scăderea traficului de cereale dinspre Ucraina, spune Mugurel Tănăsuică, consilier în cadrul CFR Marfă.
Evoluţii negative faţă de primele şase luni din 2023 au fost înregistrate la următorii indicatori: parcursul mediu zilnic al locomotivelor folosite pentru transportul mărfurilor (km/zi) – scădere cu 13,2%; vagoane încărcate pe reţeaua CFR (mii de vagoane) – scădere cu 12%; viteza medie comercială a trenurilor de marfă (km/h) – scădere cu 8%; vagoane încărcate intrate din străinătate (mii de vagoane) – scădere cu 6,5%; greutatea medie brută a vagoanelor de marfă (tone/tren) – scădere cu 5,8%; parcursul mediu zilnic al vagoanelor de marfă (km/zi) – scădere cu 4,4%; viteza medie comercială a trenurilor de pasageri (km/h)- scădere cu 3,1% etc.
Cauze menționate de Patronatele Feroviare
Potrivit Simonei Istrate, președinte al Organizației Patronalaă a Societăților Feroviare Private din România, cauzele regresului sunt:
1. Majorarea TUI cu peste 15% începând cu 1 martie 2024;
2. Restricțiile de circulație pe rutele București – Craiova, București – Giurgiu, București – Constanța, București – Brașov, ca urmare a lucrărilor de modernizare Quick Wins, pe fondul eliminării liniilor abătute și a reducerii liniilor CF din triaje;
3. Reducerea drastică a transporturilor de cereale din Ucraina către Portul Constanța;
4. Restricții de viteză cauzate de starea accentuată de degradare a infrastructurii feroviare pe rutele feroviare de marfă rămase în circulație;
5. Viteza medie comercială a trenurilor de marfă (km/h) s-a diminuat cu 8,9%;
6. Migrare clienți transport de la feroviar către rutier, din cauza creșterii costurilor de transport pe feroviar.
