Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionuț Săvoiu a anunțat că s-a făcut încă un pas pentru un tren de mare viteză în România.
Demnitarul a scris pe pagina sa de Facebook că a participat la prezentarea Studiului strategic pentru implementarea Trenului de Mare Viteză (CFMV), alături de alți colegi din conducerea MTI, Ioan Cristian Șologon, Ionel Scrioșteanu (secretari de stat), Mariana Ioniță (secretar general), precum și directori și experți din cadrul MTI. La prezentare au mai participat reprezentanți ai CFR SA, AFER, ARF, CFR Călători, Informatică Feroviară. Studiul prezentat a fost realizat de echipa de consultanți ATKINS Réalis, cu sprijinul Băncii Europene de Investiții și JASPERS pe durata unui an. În deschidere, Alberto Mazzola, liderul Comunității Europene a Căilor Ferate (Community of European Railway – CER), a transmis un mesaj video de felicitare și a încurajat România să continue demersurile pentru implementare.
”România a facut un mic pas, dar extrem de important înainte, pentru fundamentarea conceptului de tren de mare viteză. Avem astfel șansa să trecem de la o idee de proiect într-un paragraf al planului investițional în infrastructura de transport, la un adevărat plan de acțiune și de dezvoltare pe termen lung al cărui progres poate fi urmărit pas cu pas și corelat cu evoluțiile europene în domeniu. Am discutat azi și despre faptul că pentru a avea rezultate palpabile nu trebuie să așteptăm încă un deceniu să finalizăm toate proiectele de modernizare a infrastructurii feroviare. Mai mult decât atât, unul dintre aceste proiecte, precum modernizarea căii ferate Predeal – Brașov ar putea fi parte din proiectul căii ferate de mare viteză în România”, a precizat secretarul de stat.
Istoricul discuțiilor pe tema trenului de mare viteză
O discuție similată a avut loc la Ministerul Transporturilor și în luna noiembrie a anului trecut, așa cum a scris la vremea repectivă Club Feroviar.
Anterior, pe 19 iulie 2023, la o întâlnire informală între premierul României de la acea vreme, Marcel Ciolacu, și cel al Ungariei, Viktor Orban, s-a discutat despre un tren de mare viteză în România, cu o linie care să lege Bucureștiul de Budapesta. În decembrie 2021, comisarul european pentru Transport de atunci, Adina Vălean, a cerut ca linia de mare viteză București-Budapesta să fie finalizată la orizontul anului 2040.
Însă prima oară introducerea unui TGV spre Budapesta a fost menționată în 2007 de ministrul Transporturilor de la acea vreme, Ludovic Orban, la câteva zile după ce guvernele de la București și Budapesta stabiliseră, într-o ședință comună, să construiască o linie ferată de mare viteză pe ruta Budapesta – București – Constanța, pentru a integra cele două state în sistemul de transport feroviar internațional de călători cu trenuri de mare viteză.
Ulterior, politicienii au avut păreri diferite pe acest subiect. Doi ani mai târziu, Radu Berceanu, reîntors ministru al Transporturilor, îl contrazicea pe predecesorul său și spunea că introducerea unui tren de mare viteză în România nu se poate realiza în viitorul apropriat.
Anii au trecut și, în 2013, Ramona Mănescu repune pe tapet proiectul de TGV spre Budapesta. Ministrul Ramona Mănescu promitea atunci că vor începe cu parteneri chinezi discuții tehnice privind realizarea liniei feroviare de mare viteză pe ruta Viena – București – Constanța.
După doar un an, Ioan Rus, ministrul Transporturilor, spunea că realizarea unor linii de mare viteză în România este doar un vis frumos. Apoi, Dan Marian Costescu spunea că trebuie să fim realiști şi să ne adaptăm la geografia ţării, pentru că nu toate ţările îşi permit din punct de vedere geografic o linie de mare viteză.
Doi ani mai târziu, Ministerul Transporturilor anunța că Lucian Şova a avut discuţii cu ministrul maghiar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, Peter Szijjarto, cu privire la posibilitatea realizării unei linii feroviare de mare viteză pe ruta Budapesta – Bucureşti.
Citește AICI mai multe despre istoricul discuțiilor privind introducerea unui tren de mare viteză în România.
