Este nevoie de tineri pentru calea ferată și de aceea trebuie să întărim colaborarea cu universitățile, a declarat joi secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionuț Săvoiu, responsabil cu coordonarea sistemului feroviar. Oficialul a participat la deschiderea celui de-al XX-lea Simpozion Național de Cale Ferată, care se desfășoară la Facultatea de Căi Ferate, Drumuri și Poduri din cadrul Universității Tehnice de Construcții București.
Ionuț Săvoiu a reamintit faptul că pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare România are estimate alocări financiare de peste șase miliarde de euro fonduri externe nerambursabile, pentru perioada 2021-2027, prin programele operaționale ale Comisiei Europene, mai exact 3,48 miliarde euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și 2,54 miliarde euro din Programul Transport și CEF. Până la această dată, gradul de contractare prin PNRR, conform datelor CNCF CFR SA, este de 90%.
Universitățile de profil trebuie să livreze specialiști tineri pentru calea ferată
În acest context, este și va fi în continuare nevoie de forță de muncă înalt calificată pentru derularea proiectelor feroviare.
”Avem mai multe crize suprapuse: scăderea demografică, scăderea numărului de elevi care depășesc nivelul de Bacalaureat, migrarea creierelor, la care se adaugă criza de specialiști în domeniul feroviar. Foarte multe proiecte vor intra în faza de implementare. Vrem să întărim colaborarea cu universitățile de profil, pentru că ne confruntăm cu o lipsă a cadrelor de specialitate în domeniu. Trebuie să readucem tinerii în domeniul construcțiilor de infrastructură feroviară”, a spus Ionuț Săvoiu.
Proiecte importante finanțate din bani europeni în perioada 2023-2027
Pentru perioada 2023-2027 sunt în implementare proiecte majore de reabilitare/modernizare a infrastructurii feroviare, pe următoarele tronsoane: km 614 – Simeria, Brașov – Sighișoara, Caransebeș – Timișoara – Arad, Cluj-Napoca – Episcopia Bihor, București – Giurgiu Nord (etapa I – redeschiderea circulației pe Podul de peste râul Argeș), în licitații sunt Portul Constanța (etapa I), opt stații de cale ferată, printre care și Gara de Nord din București, iar în analiza ofertelor sunt alte șapte gări – Bușteni, Sinaia, Ploiești Vest, Videle, Pașcani, Beclean pe Someș, Dej Călători. De asemenea, sunt în pregătire documentațiile pentru următoarele mari achiziții pe tronsoanele Constanța – Mangalia, Rădulești – Giurgiu, București – Giurgiu (etapa a II-a) și Predeal – Brașov.
Pe coridorul Rin-Dunăre, din cei 850 km lungime totală, în perioada 2023-2025 se vor finaliza lucrările pe încă 307,8 km, din care 166,6 km între Sighișoara și Simeria, lucrări de semnalizare (ERTMS) și 141 km pe tronsonul km 614 – Gurasada – Simeria, inclusiv partea de semnalizare. ”După anul 2025 ne dorim inclusiv finalizarea lucrărilor de reabilitare și între Brașov și Sighișoara (112 km de cale ferată), iar pentru cei 26,8 km de cale ferată dintre Predeal și Brașov, care închid Coridorul, avem în derulare contractul de elaborare a studiului de fezabilitate (SF), după care vor fi inițiate demersurile în vederea lansării procedurilor de achiziție a serviciilor de proiectare și execuție lucrări”, a mai spus Ionuț Săvoiu.
El a adăugat că un alt obiectiv important, cu target pentru finalul anului 2024, începutul anului 2025, este finalizarea lucrărilor de modernizare a suprastructurii feroviare din stațiile Fetești și Ciulnița.
Șantiere feroviare pe coridoarele europene
În PNRR, CFR SA a inclus proiecte de dezvoltare a rețelei naționale de căi ferate pe o lungime totală de 2.087 km.
Este vorba de Coridorul Rin-Dunăre, ramura sudică și Coridorul de Vest al rețelei TEN-T, unde modernizarea infrastructurii și suprastructurii feroviare va permite atingerea vitezei maxime de circulație de 160 km/oră pentru trenurile de călători. În ceea ce privește Coridorul Rin-Dunăre, ramura sudică, de la Caransebeș la Arad (162,19 km), sunt în derulare contractele pentru elaborarea proiectelor tehnice și execuția lucrărilor pe trei dintre cele patru tronsoane, iar pe Coridorul de Vest al rețelei TEN-T, toate cele patru contracte de proiectare și execuție a lucrărilor de electrificare și modernizare de la Cluj-Napoca la Episcopia Bihor (Frontieră), însumând 166,4 km de cale ferată, sunt de asemenea în derulare. Proiectele tehnice se apropie de faza finală, ceea ce va permite deschiderea, anul viitor, a primelor șantiere de lucrări pentru electrificarea și modernizarea de căi ferate.
Lucrări de tip Quick Wins în derulare pe 420 km de cale ferată
De asemenea, pentru creșterea vitezei maxime de circulație la 120 km/oră, sunt lucrările de reparații tip Quick Wins pe o lungime de 420 km de cale ferată, toate cele 123 de contracte fiind deja semnate, iar în acest moment sunt deschise șantiere pentru lucrări de ridicare a restricțiilor de viteză pe mai multe tronsoane.
Pe de altă parte, lucrări de reînnoire a suprastructurii feroviare se vor desfășura pe o lungime de 217 km între Craiova – Pitești – București, unde un prim lot, de 21 km, între Pitești și Craiova, este deja contractat, iar în procedură de licitație sunt cele două loturi dintre București și Pitești, cu o lungime de 196,7 km.
În acest context în care șantierele de infrastructură feroviară sunt deschise și în curs de deschidere la nivelul întregii rețele, este nevoie de specialiști, mai ales tineri pentru calea ferată.
Simpozionul Național de Căi Ferate, ediția a XX-a
Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Facultatea de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, împreună cu Compania Națională de Căi Ferate CFR SA au organizat Simpozionul Național de Căi Ferate, ediția a XX-a, cu tema “Noi concepte în realizarea şi modernizarea liniilor de cale ferată”.
