marți, decembrie 10, 2024
spot_img

S-a stabilit lista țărilor ce au interzis la o piață a licitațiilor publice din România de 15 -20 miliarde euro

În tăcere desăvârșită (site-ul ANAP nu publică ordinul), Autoritatea de Achiziții a publicat lista țărilor ale căror companii nu vor mai fi primite la achizițiile publice din România. Totul bine și frumos, China nu va mai fi primită, însă interzis vor avea și majoritatea țărilor sud-americane, din Africa sau Asia de sud-est.

doru.cireasa@clubferoviar.ro

Argentinienii de la Emepa și alții, victime colaterale ale războiului dus de guvern cu China

Ordinul 549/2021 (pentru aprobarea listei ţărilor care se încadrează în categoriile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. jj) pct. (iii)-(v) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, art. 3 alin. (1) lit. ii) pct. (iii)-(v) din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale şi art. 5 alin. (1) lit. x) pct. (iii)-(v) din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii) a fost publicat zilele trecute în Monitorul Oficial, intrând în vigoare, joi,29 aprilie.

Ordinul menționează câteva grupe de țări ale căror companii sunt acceptate la licitațiile publice din România. Este vorba de o piață estimată undeva la 20 miliarde de euro. În UE volumul pieței achizițiilor publice este estimat la 15% din PIB, caz în care în România ar avea valoare de 30 miliarde de euro (PIB peste 200 mld euro în 2021). Estimări ale Zf.ro pentru perioada 2014-2016 arătau că piața ar fi în România între 14-17 mld euro.

Revenind, prima listă e cea a țărilor care sunt semnatare a acordurilor privind achizițiile publice ale Organizației Mondiale a Comerțului (WTO). Companiile venite din aceste țări vor fi primite la licitații, însă aceasta se va întâmpla – nu scrie nicăieri în legislația românească, dar asta e realitatea – ca urmare a unei bunăvoințe a României. Acordul privind achizițiile publice obligă țările semnatare să primească în licitații companiile din alte țări semnatare, însă nu interzice unei țări să prefere în licitația respectivă companiile din țara sa, chiar dacă acestea vin cu prețuri mai mari.

Ordinul este disponibil aici.

Astfel, Uniunea Europeană a exemplificat acordul WTO cu situația Marii Britanii după Brexit. O notă scrisă expres pentru situația acestei țări arăta: calitatea de țară semnatară GTA nu asigură același acces la contractele guvernamentale ca aparteneța la UE sau Spațiul Economic European (unde nu regăsim Marea Britanie). Singurele garanții oferite Marii Britanii vor fi cele oferite de GTA care însă au propriile limite. „Agenții economici din UK vor avea același status ca alți operatori economici dintr-o țară terță care nu are un acord cu UE de deschidere a pieței achizițiilor (…) operatorii economici din țări terțe care nu au înțelegeri privind deschiderea pieței nu au acces asigurat și pot fi excluși” arată nota scrisă expres pentru situația Marii Britanii.

Sigur că GTA oferă anumite garanții, nu însă maximale. Spre exemplu (vezi foto) dacă un produs este livrat în licitație de către o firmă britanică și are peste 50% din valoare realizată în această țară sau altă țară terță, va fi exclus în favoarea produsului care are sub 50% din valoare realizată în stat membru UE.

În sensul acesta, prevederile se aplică și altor țări importante, precum Australia, Canada, Japonia, Statele Unite, etc. Lista completă este: Republica Armenia; Uniunea Australiei; Canada; Regiunea Administrativă Specială Hong Kong (a Republicii Populare Chineze); Islanda; Statul Israel; Japonia; Republica Coreea; Principatul Liechtenstein; Republica Moldova; Muntenegru; Ţările de Jos – cu privire la Aruba; Noua Zeelandă; Regatul Norvegiei; Republica Singapore; Confederaţia Elveţiană; Teritoriul vamal distinct Taipei (al Republicii Populare Chineze); Ucraina; Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord; Statele Unite ale Americii.

Turcia, în veșnică aderare la UE

Urmează o categorie de țări care se află în proces de aderare la Uniunea Europeană și care, din acest motiv, urmează a fi primite la licitații. Este vorba de Republica Albania; Republica Macedonia de Nord; Muntenegru; Republica Serbia, Republica Turcia. Este un alt punct slab al Ordinului ANAP și legislației adoptate de Guvernul Cîțu. Turcia se găsește în așa zise negocieri de aderare la UE de 15 ani (3 octombrie 2005) și s-ar putea să mai stea alți 15 ani, timp în care va trage foloasele prevederilor menționate.

Alte țări ce au acorduri

O a treia categorie este cea a ţărilor terţe care sunt semnatare ale altor acorduri internaţionale prin care Uniunea Europeană este obligată să acorde accesul liber la piaţa în domeniul achiziţiilor publice. Este vorba de:

  • Republica Albania – semnatară a Acordului de stabilizare şi de asociere între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Albania, pe de altă parte.
  • America Centrală (Honduras, Nicaragua, Panama, Costa Rica, Salvador, Guatemala) – semnatare ale Acordului de instituire a unei asocieri între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi America Centrală, pe de altă parte.
  • Republica Armenia – semnatară a Acordului de parteneriat cuprinzător şi consolidat dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Armenia, pe de altă parte.
  • Bosnia şi Herţegovina – semnatară a Acordului de stabilizare şi de asociere între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Bosnia şi Herţegovina, pe de altă parte.
  • Canada – semnatară a Acordului economic şi comercial cuprinzător (CETA) dintre Canada, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de altă parte.
  • Republica Chile – semnatară a Acordului de instituire a unei asocieri între Comunitatea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Chile, pe de altă parte.
  • Comunitatea Andină (Columbia, Peru şi Ecuador) – semnatare ale Acordului comercial între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Columbia şi Peru, pe de altă parte.
  • Republica Coreea – semnatară a Acordului de liber schimb între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Republica Coreea.
  • Confederaţia Elveţiană – semnatară a Acordului între Comunitatea Europeană şi Confederaţia Elveţiană privind anumite aspecte ale achiziţiilor guvernamentale.
  • Republica Georgia – semnatară a Acordului de asociere dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Georgia, pe de altă parte.
  • Republica Irak – semnatară a Acordului de parteneriat şi cooperare între Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Irak, pe de altă parte.
  • Japonia – semnatară a Acordului între Uniunea Europeană şi Japonia pentru un parteneriat economic.
  • Republica Kazahstan – semnatară a Acordului de parteneriat şi cooperare consolidat dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Kazahstan, pe de altă parte.
  • Kosovo – semnatară a Acordului de stabilizare şi de asociere dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, şi Kosovo, pe de altă parte.
  • Republica Macedonia de Nord – semnatară a Acordului de stabilizare si de asociere între Comunităţile Europene si statele membre ale acestora, pe de o parte, si Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, pe de altă parte.
  • Statele Unite Mexicane – semnatară a Acordului de parteneriat economic, de coordonare politică şi de cooperare dintre Comunitatea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Statele Unite Mexicane.
  • Republica Moldova – semnatară a Acordului de asociere între Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Moldova, pe de altă parte.
  • Muntenegru – semnatară a Acordului de stabilizare şi de asociere între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Muntenegru, pe de altă parte.
  • Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord – semnatară a Acordului comercial şi de cooperare dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, pe de altă parte, aplicat provizoriu de la data de 1.01.2021.
  • Republica Serbia – semnatară a Acordului de stabilizare şi de asociere între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Republica Serbia, pe de altă parte.
  • Republica Singapore – semnatară a Acordului de liber schimb între Uniunea Europeană şi Republica Singapore.
  • Ucraina – semnatară a Acordului de asociere între Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Ucraina, pe de altă parte.
  • Republica Socialistă Vietnam – semnatară a Acordului de liber schimb între Uniunea Europeană şi Republica Socialistă Vietnam.

Țările „uitate”

Există niște aspecte controversate ale listei și legislației aferente. Astfel, lipsesc majoritatea țărilor mari ale Americii de Sud (Brazilia, Argentina), marea majoritate a țărilor africane (inclusiv Africa de Sud), țări ale Orientului Mijlociu (Arabia Saudită, Iranul, Siria) majoritatea țărilor Asiei de sud-est, India, Rusia.

În plus, accesul țărilor semnatare ale acordului WTO nu e garantat, în sensul în care există domenii exceptate, participarea la licitații se face în limita unor plafoane valorice și se poate impune un procentaj minim al lucrărilor și produselor originate în țara în cauză în ansamblul produsului. Iarăși nu este clar regimul companiilor venite la licitații din Crimeea (teritoriu al Ucrainei care este de fapt ocupat de Rusia) sau al companiilor chineze venite din Taiwan sau Hong Kong.

IN THE SPOTLIGHT

FOTO. Galele Feroviare 2024, eveniment in memoriam Octavian Udriște. LISTA premiilor

La București au avut loc miercuri seara Galele Feroviare 2024, eveniment desfășurat in memoriam Octavian Udriște, președintele onorific al Club Feroviar, care ne-a părăsit...

Ultimele Articole