Parlamentul cere controlul automat și internetul trenurilor. Camera Deputaților recomandă Guvernului adoptarea unui pachet de măsuri care ar ajuta la înverzirea transportului de marfă. Recomandările făcute, bune în principiu și aplicabile în țări ce au rețele feroviare puse la punct, vin în contradicție cu o cale ferată aflată în stare avansată de degradare și subfinanțată.
Alte „trăznăi” propuse de deputați, cel puțin dacă luăm în calcul starea actuală a infrastructurii feroviare, sunt „reducerea impactului asupra ecosistemelor” sau „proiectarea ecologică a produselor în scopul scăderii volumului și greutății”.
Parlamentul cere controlul automat și internetul trenurilor
Recomandările Camerei Deputaților fac obiectul unei Hotărâri (numărul 12/20 februarie 2024) care a fost publicată zilele acestea în Monitorul Oficial 143 din 21 februarie. Hotărârea se bazează pe o Opinie a Comisiei pentru afaceri europene a Camerei noastre și urmează unei Comunicări a Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la înverzirea transportului de marfă.
Hotârârea:
- recomandă promovarea proiectării ecologice a produselor în scopul scăderii volumului și greutății;
- propune analizarea posibilității de punere în practică a unui cadru comun de livrare transfrontalieră a mărfurilor cu mijloace de transport moderne, care să includă obiective privind reducerea impactului asupra ecosistemelor;
- recomandă intensificarea eforturilor pentru realizarea spațiului unic feroviar european, în toate componentele sale, în special pentru dezvoltarea căilor de rulare necesare transportului de mare viteză și pentru adoptarea cât mai rapidă a soluțiilor digitale, cum ar fi controlul automat al trenurilor, întreținerea predictivă sau internetul trenurilor;
- propune elaborarea unei strategii pe termen lung care să vizeze o interoperabilitate extinsă a transportului pe căile ferate în Uniunea Europeană;
- recomandă inițierea unei dezbateri pentru a identifica cele mai potrivite căi și mijloace pentru susținerea dezvoltării transportului pe ape interioare în statele membre, unde acesta este utilizat sub potențial, în special pe cursul inferior al Dunării;
- propune încurajarea transportului combinat maritim și pe ape interioare cu aceeași ambarcațiune, precum și a soluțiilor profund inovatoare de transport rutier cu costuri minime;
- recomandă analiza impactului asupra mediului a măsurilor de înverzire a transportului de marfă, pe termen mediu și lung;
- propune analizarea corelării reglementărilor europene privind bunăstarea animalelor, protecția mediului, digitalizarea și dezvoltarea transportului de marfă;
- recomandă încurajarea inițiativelor de cercetare și investiție, publice și din mediul privat, pentru sporirea aportului digitalizării la înverzirea transportului de marfă cu ajutorul conectivității de tip vehicul-vehicul, vehicul-infrastructură și vehicul-rețea;
- recomandă dezvoltarea unui cadru comun european pentru pregătirea profesională la locul de muncă și pentru orientarea învățământului profesional de scurtă durată, în scopul reducerii deficitului de lucrători din domeniul transporturilor și al armonizării condițiilor pieței de muncă.
Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 20 februarie 2024, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
Propuneri controversate ale Comisiei Europene
În vara anului trecut Comisia Europeană a prezentat un pachet de propuneri menit să „înverzească” transporturile de marfă pe continent. Multe dintre măsuri ar putea avea efecte contrare celor dorite sau declarate, au afirmat însă responsabili ai transporturilor feroviare.
Una dintre propunerile controversate au privit, spre exemplu, mărirea dimensiunilor admise la mijloacele de transport rutier. Măsurile riscă să aibă efecte contrare celor intenționate, și anume să îngreuneze mai mult operațiile, să aducă beneficii minore comparativ cu dezavantajele majore și să dea bătăi de cap operatorilor din domeniul feroviar.
Transportul de marfă este, de asemenea, responsabil pentru peste 30% din emisiile de CO2 din domeniul integral al transporturilor. Pe măsură ce economia UE crește este probabil ca emisiile să crească dacă nu se iau măsuri de decarbonizare. Se preconizează că transportul de marfă va crește cu aproximativ 25% până în 2030 și cu 50% până în 2050.
Decât două camioane mici transportând o anumită cantitate de marfă, este de preferat unul mare care să presteze același serviciu, pare a fi prezumția de bază a inițiativei Comisiei. Propunerile prevăd stimulente pentru utilizarea camioanelor cu emisii reduse și tocmai aceste planuri ar putea influența negativ transportul feroviar.
Măsuri privind căile ferate
Modificările sugerate în vara anului trecut se referă și la reglementările privind planificarea și alocarea capacităților de infrastructură feroviară, cuprinse în Directiva 2012/34/UE și Regulamentul (UE) nr. 913/2010. Scopul modificărilor este de a permite o gestionare mai eficientă a capacităților de infrastructură feroviară și a traficului, îmbunătățind astfel calitatea serviciilor și optimizând utilizarea rețelei feroviare, găzduind volume mai mari de trafic și asigurându-se că sectorul transporturilor contribuie la decarbonizare.
Se prevede că traficul feroviar de marfă ar trebui să crească cu 50% până în 2030 și să se dubleze până în 2050; traficul pe calea ferată de mare viteză ar trebui să se dubleze până în 2030 și să se tripleze până în 2050. Călătoriile colective regulate de mai puțin de 500 km ar trebui să fie neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2030. În cadrul planului de acțiune pentru stimularea transportului feroviar de călători pe distanțe lungi și transfrontaliere, prevăzut de SSMS, Comisia a anunțat că va propune o inițiativă de îmbunătățire a proceselor de alocare a capacităților și de gestionare a traficului, pentru o mai bună coordonare a alocării capacităților în sistemul feroviar global, care să acopere atât serviciile de călători, cât și cele de marfă.
În 2020, transportul feroviar reprezenta 5,1% din transportul de călători între țările UE și 11,5% din transportul de marfă între acestea, dar numai 0,4% din emisiile de gaze cu efect de seră generate de transport în UE. O mai mare utilizare a căii ferate, ca mod de transport în mare parte electrificat și eficient din punct de vedere energetic, este văzută ca o cale de reducere a emisiilor și a consumului de energie legate de transport.
Actualele prevederi, considerate insuficiente
Potrivit Comisiei, abordările „clasice” în domeniul feroviar au dus la întârzieri la frontiere. Sunt frecvente și întârzierile cauzate de congestia cauzată de lucrări de întreținere necoordonate. O serie de deficiențe ale normelor UE de gestionare a capacităților au fost identificate în cadrul unei evaluări a Regulamentului (UE) nr. 913/2010.
Evaluarea a conchis că impactul Regulamentului 913 a fost prea limitat pentru a contribui la transferul modal de la transportul rutier la cel feroviar, iar cooperarea transfrontalieră între statele membre și administratorii de infrastructură, în ceea ce privește gestionarea infrastructurii feroviare, a fost încă ineficientă. Evaluarea a subliniat că nu există cerințe privind utilizarea instrumentelor digitale și că există deficiențe în monitorizarea serviciilor de transport feroviar de marfă pentru a contribui la îmbunătățirea performanței.
Analiza reglementărilor actuale a identificat o opțiune de politică preferată care să prevadă gestionarea capacității și a traficului dincolo de liniile de coridor, introducând o armonizare și o modernizare mai cuprinzătoare a normelor de gestionare a capacității și a traficului.
Modificările ar sprijini un volum mai mare de trafic pe rețeaua feroviară, în beneficiul pasagerilor și al transportului feroviar de marfă. Capacitatea suplimentară rezultată în urma propunerii ar trebui să crească traficul feroviar cu 4% (aproape 250 de milioane de tren-kilometru). Această capacitate suplimentară ar genera o valoare economică de 2,5 miliarde euro pentru întreprinderile feroviare. De asemenea, ar trebui să ofere pasagerilor mai multe conexiuni și o frecvență mai mare a serviciilor, iar expeditorilor de marfă mai multe opțiuni. O mai bună alocare a capacității ar genera, de asemenea, economii de aproximativ 420 de milioane de euro pentru întreprinderile feroviare și pentru administratorii de infrastructură. În plus, propunerea ar îmbunătăți coordonarea transfrontalieră, ceea ce ar face ca transportul feroviar să fie mai fiabil.
Propunerea include mai exact:
- reguli generale pentru gestionarea capacității în trei etape (planificarea strategică a capacităților, programarea și alocarea capacităților, adaptarea și reprogramarea capacităților);
- obligații pentru administratorii de infrastructură de a lucra împreună pentru a dezvolta un cadru european de gestionare a capacităților, cu dispoziții specifice pentru gestionarea capacităților de infrastructură limitate și în cazurile de restricții legate de lucrările la infrastructură și de infrastructura degradată;
- obligații privind gestionarea traficului, gestionarea întreruperilor și a crizelor și coordonarea transfrontalieră aferentă, un cadru de evaluare a performanțelor, cu sarcini de monitorizare pentru Rețeaua europeană a administratorilor de infrastructură (ENIM) și un nou organism de evaluare a performanțelor, implementarea de instrumente digitale care să permită o mai bună gestionare a capacităților și a traficului.
Revenind, recomandările făcute de către Camera Deputaților pot fi văzute cumva drept răspunsul României la noile evoluții europene, însă reprezintă mai degrabă o punere mecanică în practică a acestora.
