Evenimentele petrecute la graniţa Uniunii Europene şi efectele sale au scos în evidenţă problemele privind conexiunile feroviare România – Ucraina şi mai departe întreruperile de transport către restul Europei, generându-se un haos în momentul în care mărfurile ucrainene au fost blocate. Autorităţile, alături de mulţi operatori de transport, au depus eforturi pentru a contribui la scoaterea mărfurilor din Ucraina şi transportarea lor către diferite destinaţii, creându-se astfel coridoare speciale, urmare a unor iniţiative rapid implementate. Chiar dacă s-a reuşit asigurarea serviciilor de transport, acţiunile au accentuat necesitatea unei infrastructuri corespunzătoare care să poată face faţă traficului, să fie conectată şi să ofere disponibilitate.
Războiul din Ucraina a dus la perturbări majore în Europa atât pe plan economic, cât şi social, conectivitatea fiind o componentă cheie încă de la început, din februarie 2022, când Rusia a invadat teritoriile Ucrainei.
Mutarea cetăţenilor ucraineni, precum şi logistica transportului de marfă au însemnat un adevărat efort nu doar pentru Ucraina, ci şi pentru statele vecine, care s-au angajat în susţinerea acesteia, coridoarele de transport fiind esenţiale. Impactul major este resimţit în prezent în special la nivelul schimburilor comerciale internaţionale, infrastructura de transport a Ucrainei fiind puternic afecată, la rândul său determinând întreruperi masive în lanţul logistic şi implicit în livrarea mărfurilor.
Conform unui document al Băncii Mondiale publicat în februarie 2023, pagubele din sectorul de transport se cifrează la USD 35.7 miliarde incluzând infrastructura rutieră, feroviară, cea a transportului urban, precum şi material rulant şi alte active. Documentul menţionează că din iunie 2022, cinci regiuni ale Ucrainei se confruntă cu probleme serioase la nivelul infrastructurii feroviare care în cifre înseamnă daune la 88 de staţii de cale ferată şi peste 400 de poduri feroviare. Pierderile suferite de sectorul de transport ucrainean sunt estimate la USD 31.6 miliarde până în 2024, dominate de întreruperile transportului maritim de la Marea Neagră. În afară de transportul aerian, care în mod clar se confruntă cu pierderi masive, industria fiind închisă, printre elementele care se confruntă cu pierderi se numără şi accesul către şi dinspre porturi (64%), calea ferată şi infrastructura rutieră, cu câte 7%. În baza analizelor efectuate, documentul publicat de Banca Mondială arată că pentru reconstrucţia infrastructurii feroviare, inclusiv staţiile, materialul rulant, echipamentele şi alte active au nevoie de investiţii de cca USD 3.2 miliarde până în 2026, din care cea mai mare valoare este necesară infrastructurii feroviare – USD 2.8 miliarde. Pentru următoarea decadă, aceleaşi categorii au nevoie de investiţii de peste USD 27 miliarde, din care infrastructura feroviară necesită peste USD 23 miliarde, materialul rulant USD 2.4 miliarde şi echipamentele, USD 1.4 miliarde. La acestea se mai adaugă USD 694 milioane pentru reintroducerea serviciilor în perioada 2023 – 2033.
În ianuarie, Guvernul Ucrainei anunţa că deja a identificat o serie de resurse în valoare de UAH 11 miliarde (cca 3 miliarde de euro) pentru reconstrucţia infrastructurii şi se aşteaptă să acumuleze fonduri de până la şase ori mai mult (adică 18 miliarde de euro) pentru a reconstrui infrastructura şi locuinţele, preciza premierul Denys Shmyhal.
Sunt multe instituţii care şi-au arătat interesul şi angajamentul în redresarea infrastructurii de transport, inclusiv în ceea ce priveşte conexiunile feroviare România-Ucraina, fiind deja alocaţi bani proiectelor pentru refacerea conexiunilor de transport către vestul Europei. În plus, Ucraina a reuşit, ca prin negocierile purtate cu Uniunea Europeană, să aibă dreptul de a absorbi fonduri prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF), în acest sens fiind semnat în iunie 2023 un acord între Comisarul European pentru Transport Adina Vălean şi Ministrul Dezvoltării Comunităţilor, Teritoriilor şi Infrastructurii, Olexander Kubrakov. Ca urmare, Ucraina are dreptul să aplice proiecte pentru finanţare prin cererile de proiect (CEF Transport calls) pe perioada 2021 – 2027, fiind aplicate criteriile de eligibilitate pentru statele terţe subliniate de Reglementarea TEN-T, prioritare fiind proiectele care determină consolidarea legăturilor de transport pe Reţeaua Centrală ce aparţine statelor membre şi ţărilor terţe.
“Unul din sectoarele pe care ne concentrăm este cel de redresare a infrastructurii de transport şi logistica de export, în special prin porturile din Regiunea Dunării. În ultimul an şi jumătate, porturile Izmail, Reni şi Ust-Dunaisk (acesta din urmă situate în Regiunea Odesa) au înregistrat o triplare a volumelor de marfă. Scopul nostru este de a majora capacitatea pentru ca acestea să poată manipula 30 de milioane de tone pe an”, preciza Olexander Kubrakov.
În septembrie 2023, Olexander Kubrakov anunţa că aceste proiecte devin prioritare pentru a obţine finanţare prin CEF şi vor fi punctul cheie în optimizarea conexiunilor de transport cu Uniunea Europeană prin dezvoltarea reţelei TEN-T.
Toate aceste acţiuni sunt parte a iniţiativei Solidarity Lanes a Comisiei Europene, al cărei plan a fost lansat în mai 2022 pentru a stabili rute logistice alternative pe calea ferată, căi navigabile şi infrastructura rutieră, în special pentru transportul de cereale. Este de precizat că ruta care implica Marea Neagră a fost închisă din cauza războiului, împiedicând exportul a 20 de milioane de tone de cereale, inclusiv a echipamentelor. Compania de Cale Ferată din Ucraina, Ukrzaliznytsia, a anunţat că în iunie 2023 a înregistrat o creştere de 32% a volumului de marfă transportat, comparativ cu acceaşi lună a anului precedent, acesta ajungând la 12.4 milioane de tone. Comparativ cu luna mai 2023, în iunie, volumul transportat de companie s-a majorat cu 8%.
Datele oficiale ale Comisiei Europene arată că această iniţiativă a contribuit la exportul (din Ucraina) a peste 42 de milioane de tone de produse non-agricole, reprezentate de minereuri, fier, oţel şi lemn, generând venituri de EUR 38 miliarde pentru fermierii și întreprinderile ucrainene. Una dintre cele mai mari probleme ridicate de Ucraina, Uniunea Europeană şi alte state este cea a transportului de cereale, acesta fiind scopul principal al iniţiativelor susţinute la nivel global. În acest sens, Solidarity Lanes a contribuit la transportul (din Ucraina) a 48 de milioane de tone de cereale, semințe oleaginoase și produse aferente, permiţând exportul a 60% din cantitatea cerealelor ucrainene. Restul de 40% au putut fi transportate prin iniţiativa Black Sea Grain, lansată de Rusia, Turcia, Ucraina şi Naţiunile Unite în iulie 2022.
Cea mai recentă statistică a Uniunii Europene arată că din martie 2022, 68.5 milioane de tone de cereale sunt exporturile UE către statele terţe. În condiţii normale, Ucraina exporta 75% din volumul total de cereale, generând aproximativ 20% din veniturile naționale anuale din export, 90% din tranzitul acestora fiind asigurat prin porturile ucrainene de la Marea Neagră, cu destinaţii către Europa, China şi Africa. De asemenea, prin această iniţiativă, s-au mobilizat peste EUR 1 miliard pentru a creşte securitatea alimentară globală şi pentru a oferi sprijin economiei Ucrainei.
Din iulie 2022, Comisia Europeană a abordat intens problema conectivităţii cu Ucraina şi implicit Moldova, prin lansarea propunerii de extindere a TEN-T (către aceste state non-UE), alocarea (în decembrie 2022) a EUR 220 milioane pentru a suţine proiecte de mobilitate militară şi optimizare a infrastructurii pe coridoarele Solidarity Lanes în Germania, Polonia şi România şi furnizarea investiţiilor de EUR 250 milioane pentru nouă proiecte Solidarity Lanes privind îmbunătăţirea conexiunilor transfrontaliere dintre Ucraina, Moldova şi Uniunea Europeană.
Calea ferată are un rol esenţial în livrarea volumelor mari de mărfuri şi are capacitatea de a crea legături viabile în spaţiul international, asigurând fluidizarea traficului şi contribuind la consolidarea şi dezvoltarea comercială internaţională. În condiţiile în care Ucraina are nevoie să îşi transporte mărfurile către alte state, iar la nivelul său întâmpină probleme de conexiune din cauza războiului care a dus la închiderea legăturilor de transport şi blocarea marilor volume de marfă, România are un rol vital în conexiunea transfrontalieră şi furnizarea legăturilor vitale către restul Europei.
Proiecte necesare
La începtul lui 2023, conexiunile feroviare România – Ucraina au reprezentat un moment esenţial pentru autorităţi, fiind pusă în funcţiune secţiunea Rahov (Ucraina) – Valea Vișeului (România) traversată de un tren de pasageri pentru prima dată în ultimii 17 ani. În cadrul evenimentului s-au pus în discuţie planurile de dezvoltare a infrastructurii feroviare şi deschiderea de noi puncte transfrontaliere, atât feroviare, cât şi rutiere, care să faciliteze fluxul de transport.
În august 2023, prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, şi omologul său ucrainean, Denys Shmyhal, s-au întâlnit la Bucureşti pentru a discuta măsuri şi soluţii care să sprijine Ucraina. Una dintre acestea implică facilitarea exporturilor de cereale ucrainene către pieţele internaţionale pentru care accentul este pus pe “dezvoltarea capacităților și coridoarelor deja existente – în primul rând a Canalului Sulina și a Portului Constanța – pentru a atinge ținta noastră ambițioasă, respectiv dublarea volumului tranzitului de cereale ucrainene prin România”, a precizat Marcel Ciolacu.
Cei doi oficiali au discutat despre proiectele de infrastructură de transport aflate în curs de implementare, inclusiv cele feroviare de importanţă transfrontalieră şi eforturile României privind extinderea capacităţii logistice pentru asigurarea şi facilitarea fluxului de tranzit. În acest sens, s-a semnat un acord privind întărirea cooperării bilaterale în asigurarea tranzitului fiabil al mărfurilor din Ucraina. Acordul implică revitalizarea infrastructurii de transport distrusă din cauza războiului, deschiderea de noi puncte de treceri transfrontaliere feroviare, rutiere, navale şi maritime, precum şi dezvoltarea accesului către infrastructura feroviară şi rutieră către aceste treceri la ganiţă şi implementarea mecanismelor de management al traficului care vor reduce aglomerările, precum şi simplificarea procedurilor vamale. În plus, cele două părţi au convenit facilitarea transbordării produselor ucrainene în România pe căi maritime şi fluviale prin porturile existente. “Suntem recunoscători României pentru sprijinul pe care îl acordă prin (…) poziţia constructivă asupra problemei tranzitului de cereale ucrainene”, a declarat Denys Shmyhal după semnarea acordului.
Pentru a contribui la dezvoltarea conectivităţii, Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) au publicat în iulie un studiu (Strategy for the EU integration of the Ukrainian and Moldovan rail Systems) care subliniază măsurile, soluţiile şi proiectele care facilitează legăturile tansfrontaliere pentru asigurarea unei bune conexiuni ale Ucrainei şi Moldovei cu reţeaua feroviară a UE. Studiul arată că în acest sens conexiunile feroviare România – Ucraina sunt reprezentate prin şase treceri transfrontaliere pe infrastructură cu ecartament European (1435 mm), schimbarea acestuia fiind cerinţa pentru ca trenurile să treacă punctele de graniţă:
- Satu Mare – Halmeu (România) – Diakove – Koroleve (Ucraina) – linie cu ecartament dublu utilizată pentru servicii feroviare de marfă;
- Sighetu Marmaţiei – Câmpulung la Tisa (România) – Teresva (Ucraina) – conexiune cu ecartament dublu către Valea Vişeului care a fost scoasă din uz deoarece s-a deschis un pod rutier peste Tisa între Solotvino şi Sighetu Marmaţiei;
- Sighetu Marmatiei – Valea Vişeului (România) – Dilove – Rakhiv (Ucraina) – această rută la trecerea transfrontalieră Valea Vişeului are doar ecartament 1520mm şi a fost scoasă din folosinţă deoarece a fost puternic afectată de inundaţiile din 2006;
- Dorneşti – Vicşani (România) – Vadu Siret – Chernivtsi (Ucraina) – rută ce este deschisă traficului de pasageri şi marfă şi beneficiază de facilităţi de schimbare a ecartamentului (în Vadu Siret);
- Barboşi – Galaţi (România) – Reni (Ucraina) – rută cu ecartament dublu între zona de transbordare din Galaţi şi Portul Giurgiuleşti din Moldova, linia cu ecartament 1520mm mergând spre Reni;
- Constanţa (România) – Illichivsk (Ucraina) – linie cu ecartament 1520mm care în Constanţa beneficiază de facilităţi de schimbare a ecartamentului european.
Este de precizat faptul că DP World a pus în funcţiune un terminal intermodal în Dorneşti (în nord-estul României) pentru facilitarea şi creşterea eficienţei traficului pe ruta Ucraina – Constanţa, traversând punctul transfrontalier Vadu Siret.
Terminalul are o suprafaţă de 2.5 hectare şi o capacitate pentru 1250 containere de mari dimensiuni sau pentru 2.500 containere de mici dimensiuni şi oferă şi servicii pentru operaţiuni vamale. Punerea în funcţiune a acestui terminal contribuie la reducerea congestiei prin Portul Constanţa cauzat de numărul mare de camioane ucrainene şi creşterea traficului feroviar, implicit a volumelor absorbite de acest mod de transport, ceea ce face ca şoferii să nu mai fie obligaţi să conducă 700 km către Portul Constanţa, unde pierdeau şi mult timp pentru efectuarea procedurilor vamale. Noul serviciu feroviar al DP World are capacitatea de a oferi peste cinci trenuri dus-întors pe săptămână, fiecare tren putând să transporte cca 50 de containere. Timpul de călătorie (între Dorneşti şi Portul Constanţa) este de 36 de ore.
De asemenea, în Portul Constanţa există staţia Valu lui Traian care trebuie să fie modernizată de către administratorul de infrastructură feroviară CFR SA. În septembrie, CFR SA a anunţat că în cadrul procedurii de licitaţie, au fost depuse cinci oferte pentru lucrări de proiectare şi modernizare, ca parte a programului de modernizare a infrastructurii feroviare din port, finanţată prin fonduri nerambursabile CEF.
Valoarea estimată a contractului pentru modernizarea staţiei Valu lui Traian este estimată între RON 402.3 milioane (EUR 81.3 milioane) şi RON 457 milioane (EUR 92.3 milioane). Lucrările de elaborare a proiectului tehnic vor fi realizate în şase luni, iar cele privind execuţia lucrărilor vor avea o durată de 20 de luni. Proiectul implică realizarea unei grupe de aşteptare în staţie care va cuprinde 32 de linii primire-expediere ce vor fi electrificate, realizarea unei centralizări electronice şi a unei diagonale pentru a putea menține trecerea la nivel, integrarea în SCADA a instalațiilor noi de electrificare, precum şi lucrări de telecomunicații.
Portul Constanţa beneficiază de o reţea de 257 km din care 180 km sunt linii administrate de CFR SA şi este nevoie de investiţii de RON 4.5 miliarde (EUR 909 milioane). În cadrul cererii de propuneri de proiect pentru CEF pe 2022, Comisia Europeană a selectat proiectul de modernizare a infrastructurii feroviare din Portul Constanţa (Etapa II), cu o finanţare recomandată de EUR 106.7 milioane. Proiectul are ca scop îmbunătăţirea conexiunilor feroviare ale portului, ce include atât infrastructura, cât şi staţiile de cale ferată, lucrări de electrificare şi construcţii şi introducerea sistemelor electronice de semnalizare şi telecomunicaţii. Proiectul, care este unul important în cadrul iniţiativei Solidarity Lanes, va contribui la creştrea gradului de conectivitate între port şi transportul feroviar şi va majora eficienţa operaţiunilor şi a fluxurilor de trafic.
În afară de aceste proiecte care contribuie şi la creşterea/ îmbunătăţirea accesului către serviciile feroviare şi integrarea modurilor de transport, România are nevoie să îşi modernizeze infrastructura feroviară către punctele de graniţă cu Ucraina care sunt asigurate de coridorul IX, ramura 2b. România este traversată de două coridoare europene Rin – Dunăre şi Orient/Est-Mediteranean.
Reabilitarea coridorului care pe teritoriul României începe din partea de sud-est (Giurgiu), prin capitală (Bucureşti), traversând la nord spre Focşani, Bacău, Paşcani, Iaşi, către Ungheni, în Republica Moldova.
În cadrul Programului Transport 2021 – 2027, România are listate proiecte de modernizare şi reabilitare a infrastructurii feroviare, unde sunt incluse rutele Paşcani – Iaşi – Ungheni şi Ploieşti Triaj – Focşani – Roman – Paşcani – Dărmăneşti – Dorneşti – Vicsani Frontieră (cu Ucraina), ambele fiind selectate şi ca proiecte prioritare pentru perioada 2023 – 2026.
Realizarea unei conexiuni eficiente cu Ucraina implică proiectul de reabilitare şi modernizare a secţiunii de linie Dărmăneşti – Dorneşti – Vicsani Frontieră (pe TEN-T Core Network – Reţeaua Centrală TEN-T) în lungime de peste 35 km. Proiectul include şi lucrări de electrificare care ar urma să fie realizate pe 32 km de linie. Valoarea investiţiei este estimată la RON 1.8 miliarde (EUR 370 million), iar lucrările ar urma să fie finalizate în 36 de luni de la data semnării contractului. Realizarea proiectului va permite trenurilor de pasageri să circule cu viteze de 160 km/h, iar cele de marfă, cu 100 km/h, de la o medie de 50 km/h în prezent.
Paşcani – Iași (România) – Ungheni (Rep. Moldova) face parte din conexiunea către Chișinău care are nevoie de modernizare şi electrificare, precum şi trecerea la ecartament european (de la cel de 1520mm). Studiul publicat de Comisia Europeană în iulie 2023 ia în considerare introducerea ecartamentului european pe acest tronson. Linia Paşcani – Iași are o lungime de 76 km, fiind linie dublă, electrificată şi cu ecartament european. Din Iaşi către Ungheni Frontieră, linia este tot dublă, cu ecartament european până la staţia Socola (România) pe o lungime de 5 km, iar de la Socola lungimea de 17 km este linie simplă şi neelectrificată. Modernizarea liniei Paşcani – Ungheni, în lungime de 97 km este, de asemenea, cuprinsă şi în Programul Transport 2021-2027 al României, şi este un proiect estimat la EUR 388 milioane. Aceasta are nevoie de modernizare deaorece se află în diferite stadii de uzură şi de depăşire a duratei normale de funcţionare. Din cauza restricţiilor de viteză, durata medie a călătoriei cu trenuri pe ruta Pașcani – Iași este între 63 şi 85 de minute, iar pe relaţia Iași – Ungheni, de 42 de minute.
În 2022, Petru Movilă, city manager al municipiului Iaşi, a solicitat Guvernului României să se implice în finanţarea proiectului de modernizare a liniei Socola – Ungheni, care are ecartament dublu (1435mm şi 1520mm) “culoarul de transport Ucraina – Moldova, prin Iaşi, fiind unul important deoarece este şi ruta cea mai scurtă pentru transportul de marfă şi pasageri”, preciza acesta. În iunie 2021, Regionala Iași a CFR SA a lansat o licitaţie pentru lucrări de reparaţii la linia Socola – Holboca (2 km), care prin staţia de frontieră Cristeşti Jijia oferă conexiune către Republica Moldova.
Alături de proiectele care implică lucrări de modernizare, revitalizare şi reabilitare în scopul de a forma conexiunile feroviare România – Ucraina, un trafic neîntrerupt şi eficient include şi simplificarea procedurilor vamale şi digitalizarea acestora, determinând reducerea timpilor de călătorie şi, prin urmare, creşterea capacităţii de transport deoarece trenurile nu vor pierde prea mult timp în staţiile transfrontaliere. Aici este nevoie de implicarea autorităţilor naţionale, dar şi a celor competente, semnarea unor acorduri de cooperare fiind esenţială în acest sens.
Crearea unui sistem de “reţea”, implementat de autorităţi şi organisme responsabile va contribui asigurarea şi armonizarea unui cadru legislativ şi a facilitării operaţionale, crescând performanţa traficului. În plus, digitalizarea activităţilor va determina eliminarea utilizării documentelor de hârtie, va reduce timpul şi costurile ce ţin de administrare, va contribui la creşterea transparenţei şi siguranţei, inclusiv prin reducerea erorilor. Acestea vor duce la optimizarea tranzitului şi creşterea volumelor de transport pe calea ferată.
