Nicio ofertă pentru licitații de peste două miliarde de euro pentru modernizarea căii ferate Craiova Caransebeș prin Programul Operațional Transport (POT). CFR SA nu a primit luni nicio ofertă la șase licitații organizate pentru modernizarea a aproximativ 230 de kilometri cale ferată între Craiova și Caransebeș. Aceasta în condițiile în care România s-a angajat trebuie să termine modernizarea până în 2027 când expiră Programul operațional. Vinovați sunt șeful CFR SA Ion Alexandru-Simu, cel ai cărui oameni au organizat deplorabil licitația, în pofida sporurilor uriașe încasate pentru „lucru cu fonduri europene”, și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, cel care trebuia să supervizeze situația și care a fost tot timpul un susținător al șefului CFR SA.
Patru licitații, două pentru câte două loturi de cale ferată, două pentru câte un lot, au fost anulate luni după ce CFR nu a primit nicio ofertă.
10,6 miliarde lei pentru modernizarea căii ferate
Modernizarea celor peste 230 de kilometri de cale ferată avea o valoarea însumată de 10,6 miliarde de lei, aproximativ peste două miliarde de euro, iar finanțarea urma să fie făcută în mare parte din și prin Program Operațional Transport (dintr-o regretabilă eroare informația inițială a fost că modernizarea va avea loc prin PNRR).
Cel mai probabil, ca urmare a nesemnării contractelor, loturile dintre Craiova și Caransebeș nu vor mai putea fi finanțate din bani europeni și la fel și primul lot din Caranesebeș spre Timișoara care face încă obiectul contestațiilor, deși e vorba de o procedură demarată în urmă cu 1-2 ani.
În urmă cu câteva zile, Asociația Industriei Feroviare (AIF) a atras atenția asupra valorilor mici prevăzute de Guvern pentru lucrările de modernizare a magistralei nelicitate.
Valorile prevăzute la licitațiile pentru modernizarea Craiova – Caransebeș, respectiv șase sectoare de cale ferată, sunt cu mult sub sumele necesare, fapt pentru care există riscul blocării proiectului. Acesta a fost avertismentul trimis CFR SA și Ministerului Transporturilor de către reprezentanți ai asociației, potrivit documentelor consultate de Club Feroviar.
AIF a făcut o comparație între prețurile estimative ofertate pentru electrificarea Cluj Napoca – Episcopia Bihor și cele pentru modernizarea căii ferate Craiova – Caransebeș.
Soluția țepei date constructorilor neinformați
Astfel, dacă pentru electrificarea și modernizarea liniei menționate, la partea de suprastructură prețurile în euro pe km variază între 1,2 și 2,2 milioane de euro, la Cluj-Napoca – Episcopia Bihor, la ramura sudică a Coridorului 4 Feroviar, prețul estimativ este situat în intervalul 600 de mii de euro și 1,4 milioane de euro, deci mult mai puțin.
„Singura variantă de participare, pe care o credem astăzi posibilă, este a unor ofertanți din afara UE, care fie nu cunosc piața din România (respectiv cea europeană), fie subestimează, cu sau fără știință, aceste riscuri financiare, pentru a fi într-o poziție dominantă în obținerea contractele în cauză. Așa cum bănuiți, ulterior, în timpul derulării contractului, cu mijloacele materiale și financiare limitate de bugetul inițial, nu vor putea face față problemelor ce nu vor întârzia să apară și pentru că legislația în domeniul achizițiilor publice nu permite elaborarea de soluții contractuale ex-post (atunci când riscul a fost deja acceptat prin contract), există un risc major de abandonare a lucrărilor/contractului”, trag un semnal autorii documentului.
Aceștia solicitau actualizarea indicatorilor tehnico-economici de către Guvern, ceea ce s-a întâmplat și în cazul lucrărilor la metroul clujean. „Vă solicităm să aveți amabilitatea de a revizui valorile contractelor, astfel încât să fie acoperitoare pentru fiecare dintre loturile publicate pentru coridorul feroviar Craiova-Caransebeș, în caz contrar, estimăm o lipsă de interes din partea constructorilor serioși față de aceste proceduri”, scriau reprezentanții AIF.
O majorare a valorii contractuale cu 15% pe durata derulării contractului ar fi insuficientă. O soluție ar fi o creștere de 25% a valorilor în urma actualizării indicatorilor tehnico-economici, urmată de o altă creștere cu 15% a valorilor pe baza legislației actuale.
O explicație a valorilor mici prevăzute la licitațiile de pe cele șase sectoare din ramura sudică a Coridorului IV de Transport ar fi faptul că bugetul a fost estimat în anul 2020 luând în calcul prețuri din 2017. De atunci, piața a fost influențată masiv de factori precum pandemia de COVID, criza mondială de semiconductori, ce a dus la o multiplicare a prețurilor chip-urilor de 20 de ori, la criza energetică, criza forței de muncă și războiul din Ucraina.
„Bugetele respective au devenit insuficiente și nu permit membrilor Asociației noastre să alcătuiască o propunere financiară care să se încadreze în limita legală a bugetului suplimentat (buget +15%)”, spuneau reprezentanții industriei feroviare.
