spot_img
marți, ianuarie 31, 2023
spot_img

Proiectele feroviare fără bani în bugetul pe 2023

Dacă în talk-show-uri, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, clamează importanța și grija acordată sectorului feroviar, în realitate acest sector este ignorat de politician și de Guvern. Dovada dezinteresului o reprezintă existenta unor proiecte feroviare importante fără bani în bugetul pe 2023. Nu degeaba finanțarea infrastructurii rutiere primește de două ori mai mulți bani față de cea feroviară în bugetul pe anul care vine. 

Mai mulți parlamentari, mare parte de la USR sau independenți, au depus amendamnete la proiectul legii bugetului pe anul care vine.

Proiectele feroviare fără bani

Cea mai critică situație din punct de vedere al finanțării o are proiectul podului de la Comana, peste Argeș, fără de care nu se poate relua traficul normal către Giurgiu și mai departe către Bulgaria. „Actuala alocare de 0 (zero) lei este complet neserioasă, în contextul în care în 2023 lucrările de modernizare pentru redeschiderea circulației feroviare pe linia București – Giurgiu trebuie finalizate”, susține parlamentarul USR, Cătălin Drulă care, într-un amendament depus, propune o majorare de 300 de milioane de lei la proiect.

Subfinanțarea proiectului menționat nu este o excepție. Alte două proiecte importante, și anume electrificarea Cluj Napoca – Episcopia Bihor și modernizarea Caransebeș – Timișoara – Arad au și acestea finanțări sub 10%.

„Actuala alocare de circa 507 milioane lei (pentru Caransebeș – Arad – n.red.) acoperă circa 6% din valoarea proiectului în condițiile în care, conform jaloanelor din PNRR, în următorii 4 ani lucrările vor trebui să fie finalizate”, spun grupurile USR care au propus o creștere a capitolului de credite bugetare de un miliarde de lei.

În cazul proiectului de electrificare Cluj Napoca – Episcopie, finanțarea este de 7% din nevoi. „Actuala alocare de circa 550 de milioane de lei acoperă circa 7% din valoarea proiectului, în condițiile în care, conform jaloanelor din PNRR, în următorii 4 ani lucrările vor trebui să fie finalizate”, spun grupurile USR care și aici au propus un miliard de lei în plus.

Parlamentarii USR și neafiliați au fost cei mai activi la depunerea de amendamente pentru proiectele feroviare, în condițiile în care lipsesc propuneri ale parlamentarilor PSD și PNL.

Alte propuneri și sumele aferente

– 750.000 mii lei, extinderea rețelei de metrou, în vederea construcției tronsonului Iancului – Pantelimon (M5). Autor: Alin-Gabriel Apostol – Grupurile parlamentare USR

– 40.000 mii lei bugetul alocat pentru extinderea rețelei de metrou, în vederea realizării unui studiu de fezabilitate pentru construcția tronsonului Iancului – Pantelimon (M5). Autor: Alin-Gabriel Apostol – Grupurile parlamentare USR. Argumentație: Rețeaua de metrou a municipiului București numără, în prezent, 63 de stații de metrou distribuite pe 5 magistrale, ce se întind pe o suprafață de 77 km. Aceste stații deservesc o populație urbană de 2 milioane de locuitori, la care se adaugă și navetiști din județele limitrofe. În alte municipii cu rang de capitală din Uniunea Europeană, infrastructura de transport cu metroul este mai bine dezvoltată decât în București. Paris numără, în prezent, 308 stații de metrou și 16 magistrale pe o suprafață de 227 km. Berlin are 175 de stații de metrou, împărțite pe 9 magistrale, întinse pe o suprafață de 155 km. Madrid are 276 de stații de metrou, distribuite pe 15 magistrale, întinse pe o suprafață de 293 de km, explică el.

– 30.000 mii lei în vederea realizării Studiului privind soluțiile de implementare a proiectului de cale ferată Vâlcele-Râmnicu Vâlcea. Autor: Ion-Marian LAZĂR deputat USR. „Programul investițional pentru Dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030 aprobat prin Hotărârii Guvernului nr.1312/2021 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 666/2016 pentru aprobarea documentului strategic Master Planul General de Transport al României, prevede în cadrul listei proiectelor feroviare complementare realizarea unui studiu cu privire la soluțiile de implementare a proiectului de cale ferată Vâlcele – Râmnicu Vâlcea”, argumentează el

– 5.000 mii lei, elaborare studiu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de execuție și D.T.A.C. pentru lucrarea Calea ferată comercială Constanța Sud – Valul lui Traian. Autori: Remus Negoi, Stelian Ion – Grupurile parlamentare USR. Calea ferată comercială Constanța Sud – Valul lui Traian este în administrarea CFR și reprezintă o importantă cale de transport pentru agenții comerciali. Prin modernizarea și extinderea acesteia se va degaja traficul auto generat de transportatori.

– 10.000 mii lei – elaborare studiu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de execuție și D.T.A.C. pentru lucrarea “Electrificarea şi modernizarea liniei de cale ferată Constanţa – Mangalia (43,00 km)” Autori: Remus Negoi, Stelian Ion – Grupurile parlamentare USR . Calea ferată Constanța – Mangalia are o lungime de 43 de km, fiind continuarea magistralei 800 Bucureşti – Constanţa, componentă a coridorului Rin – Dunăre. A fost identificată şi definită ca linie de cale ferată convenţională. Este o linie importantă pentru traficul de călători, deoarece deserveşte din punct de vedere feroviar zona turistică de sud a litoralului Mării Negre. Electrificarea şi modernizarea liniei va asigura accesul trenurilor de lung parcurs în staţiile litoralului românesc.

– 10.000 mii lei – suplimentare sume elaborare studiu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de execuție și D.T.A.C. pentru lucrarea “Electrificarea şi modernizarea liniei de cale ferată Medgidia – Tulcea (143,8 km). Autori: Remus Negoi, Stelian Ion, Eugen Terente, Costel Vicol – Grupurile parlamentare USR. Calea ferată Medgidia – Tulcea are o lungime de 143,8 de km, fiind magistrala 804, deviere a magistralei Bucureşti – Constanţa. A fost identificată şi definită ca linie de cale ferată simplă, neelectrificată. Este o linie importantă pentru traficul de călători, deoarece deserveşte din punct de vedere feroviar zona București de zona Delta Dunării. Electrificarea şi modernizarea liniei va asigura accesul trenurilor de lung parcurs spre Delta Dunării.

  • 4.000 milioane lei pentru „proiectarea” (?!) legăturii feroviare transcarpatică pe linia Brașov-Buzău prin construcția ultimilor 35 de kilometri de cale ferată între Întorsura Buzăului, județul Covasna (magistrala 403) și Nehoiașu, județul Buzău (magistrala 504). Autor: Grupurile parlamentare ale Alianței pentru Unirea Românilor. Suma reprezintă cuantumul contribuției bugetului de stat în proiectul pentru proiectarea legăturii feroviare transcarpatică pe linia Brașov-Buzău prin construcția ultimilor 35 de kilometri de cale ferată între Întorsura Buzăului, județul Covasna (magistrala 403) și Nehoiașu, județul Buzău (magistrala 504).

– 80.000 mii lei studii de fezabilitate pentru modernizarea liniei feroviare Ungheni – Cristești Jijia – Iași (Nicolina) – Tecuci (CNCFR) Autori: parlamentari neafiliați. Argumentație: Regiunea Moldovei trebuie să aibă căi ferate rapide care să faciliteze transportul călătorilor și al mărfurilor în condiții decente. Astfel, pe lângă magistrala 500, electrificarea și reabilitarea întregii Magistrale 600 Ungheni – Cristești Jijia – Iași (Nicolina) – Tecuci la viteza de 160 km/h pentru trenurile de călători, respectiv 120 km/h pentru trenurile de marfă este primordială pentru dezvoltarea economică a zonelor tranzitate. În același timp, implementarea ERTMS (European Rail Traffic Management System) aduce M600 la standardele europene în materie de căi ferate. În urma războiului ruso-ucrainean, cerealele din Ucraina trebuie să ajungă în Europa și în lume într-un timp foarte scurt și la costuri mici. Acest proiect pe infrastructura mare poate să contribuie la înlesnirea comerțului dintre Ucraina, Republica Moldova și România, la atragerea investițiilor private și la decongestionarea traficului de pe Magistrala 500. Impactul asupra mediului înconjurător va fi unul pozitiv, cu rezultate foarte bune pe termen mediu și lung. De asemenea, timpii de mers pentru trenurile de călători spre Capitală vor scădea cu până la o oră și jumătate în urma parcurgerii distanței de la Iași la Tecuci Nord în circa o oră și douăzeci de minute. În plus, schimbarea locomotivei și a direcției de mers nu va mai fi necesară.

– 130.000 mii lei. Refacerea căii ferate Bacău – Piatra Neamț. Autori, parlamentari neafiliați. „Deoarece se circulă între Bacău și Piatra Neamț cu viteze foarte mici este necesar ca în regim de urgență calea de rulare să fie refăcută (…) Regiunea Moldovei trebuie să aibă căi ferate moderne care să faciliteze transportul călătorilor și al mărfurilor în condiții rapide, sigure și la standarde europene. Este și cazul Magistralei 704 Mărășești – Tecuci – Barboși – Galați (104 km) care se intersectează cu Magistrala 600 Ungheni – Cristești Jijia – Iași – Tecuci și realizează legătura cu Portul Galați, Portul Constanța și Ucraina prin punctul de trecere a frontierei de la Giurgiulești. Această magistrală necesită reabilitare astfel încât să permită viteze de până la 160 km/h pentru trenurile de călători și de 120 km/h pentru traficul de marfă. De asemenea se urmărește adaptarea M704 la sistemul ERTMS (European Rail Traffic Management System). Acest proiect major contribuie la o dezvoltare economică sustenabilă a zonelor tranzitate prin creșterea traficului de marfă și de călători, reducerea timpilor de parcurs cu până la 65% față de prezent (viteza maximă pe porțiunea Tecuci – Galați nu depășește 50 km/h, iar pe alocuri 70 km/h), scăderea costurilor pentru transportatori, reducerea emisiilor de carbon.

– 25.000 mii lei pentru studii de fezabilitate pentru modernizarea liniei feroviare Suceava – Ilva Mică (CNCFR). Autori, parlamentari neafiliați. Moldova are nevoie de căi ferate rapide, la standarde europene. În acest caz este și M502 Suceava – Ilva Mică, principala legătură a Moldovei cu Transilvania care, din păcate, prezintă un grad mare de uzură. Nu de multe ori, atunci când sunt condiții meteo nefavorabile, relieful pune probleme asupra terasamentului și a catenarei necesitând pe mici porțiuni tracțiune diesel. În cazul în care trenul rămâne blocat între Ilva Mică (Silhoasa) și Vatra Dornei, timpii de remediere pot fi foarte mari, de până la 6-7 ore, blocând cu totul circulația. Aici intervine și faptul că pe întreaga porțiune din munți nu există linie dublă. Pentru că pe întreaga porțiune a M502 circulă și trenuri de marfă, dar și de călători este foarte dificil să menții terasamentul în condiții optime dacă nu intervii cu o reabilitare totală. În plus, face parte din coridorul paneuropean. Momentan există un studiu de fezabilitate în lucru, urmând ca mai apoi să se aplice pentru finanțare. Cu cât vine mai repede acel studiu de fezabilitate, cu atât mai repede se pot depune actele pentru finanțare de la UE. Astfel, propun reabilitarea totală a tronsonului pentru ca trenurile de călători să poată atinge viteze de până la 160 km/h, iar cele de marfă de 120 km/h. Această linie este utilizată intens pentru a transporta cereale, în contextul războiului ruso-ucrainean și alte materii prime. În urma reabilitării, va crește gradul de confort, se va putea întrezări o creștere economică fulminantă, vor crește capacitățile de transport și va crește gradul de utilizare.

– 5.000 mii pentru realizarea studiului de prefezabilitate a Trenului Metropolitan Constanța. Autori: parlamentari neafiliați. Trenul metropolitan Constanța asigură o infrastructură rutieră verde pentru dezvoltarea mobilității forței de muncă în zona metropolitană Constanța, precum și pentru descongestionarea rutelor utilizate de turiști între stațiunile din sudul și nordul litoralului, între punctele de atracție turistică. Mai mult, trenul metropolitan poate asigura legătura feroviară între Municipiul Constanța – Aeroportul M. Kogălniceanu – Baza NATO; Pentru demararea proiectului este necesară realizarea unui studiu de prefezabilitate, fiind necesară creșterea creditelor bugetare alocate în acest sens.

– 100.000 mii lei credite bugetare pentru modernizarea infrastructurii de tramvai în Municipiul București. Autori: Deputați neafiliați. Suma este necesară pentru decongestionarea traficului în Capitală.

– 300.000 mii pentru modernizarea căii ferate Giurgiu-București-Albița: execuție. Autori: parlamentari neafiliați. Modernizarea căii ferate Giurgiu-BucureștiAlbița, parte din Coridorul de Transport IX Paneuropean.

– 50.000 mii lei pentru realizarea obiectivului de investiții Centura Feroviară a Bucureștiului: studiu de fezabilitate și proiect tehnic. Autori: parlamentari neafiliați. Modernizarea Inelului Feroviar București (316 km) are ca obiectiv principal creşterea atractivităţii/competitivităţii transportului feroviar, prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor pentru călători şi pentru marfă, concomitent cu îmbunătăţirea siguranţei în exploatare. Sursa de Finanțare: Fondul de Coeziune prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei – CEF Sector Transport (85%), Bugetul de stat (15%)

Ultimele Articole