DOCUMENT Programul de guvernare PNL. Confuzii și interes scăzut pentru calea ferată

19 noiembrie 2020

Programul de guvernare PNL, care va fi lansat în această seară cu mare fast, plasează sectorul feroviar în plan secund, în ciuda faptului că transportul pe calea ferată este prioritar la nivelul Uniunii Europene. De parcă nu era de ajuns, în document se face și o confuzie gravă în ceea ce privește terminologia feroviară.

Adrian Bărbulescu

Programul de guvernare PNL

Încă de la bun început se vede intenția PNL de a pune accentul pe sectorul rutier, și nu pe cel feroviar. În fotografia de deschidere a Sintezei programului de guvernare 2021-2024, intitulat ”Dezvoltăm România”, apare un sector de autostradă.

Consultă Sinteza Programului de guvernare al PNL dând click pe linkul de mai jos:

SINTEZĂ_program guvernare PNL2020-2024

Apoi, la capitolul Infrastructură, primul subcapitol este cel destinat infrastructurii rutiere – autostrăzi și drumuri expres – care se întinde pe mai bine de o pagină din cele 23 ale documentului. Partidul Național Liberal promite finalizarea a peste 970 km de autostrăzi și drumuri expres în perioada 2021-2024, din care 660 km de autostradă.

Ce înseamnă ”cale ferată de mare viteză” în accepțiunea PNL

Abia pe locul doi figurează sectorul feroviar, căruia i-a fost alocat doar un sfert de pagină. Tot un sfert de pagină este alocat și pentru metrou, dar asupra acestui aspect voi reveni mai jos.

Înainte de a prezenta prevederile din Programul de guvernare al PNL referitoare la sectorul feroviar, se impune observația că încă din preambulul capitolului Infrastructură se face prima mare confuzie. ”Unim regiunile istorice ale României cu autostrăzi, drumuri expres și cale ferată de mare viteză (sublin. ns.) prin închiderea coridoarelor pan-europene de transport”.

Or, așa cum vom vedea, niciunul dintre proiectele feroviare promise de PNL nu vizează o cale ferată ”de mare viteză”. Deși nu există un standard care să se aplice unitar la nivel mondial, liniile ferate nou construite pe care viteza maximă depășește 250 km/oră și liniile existente cu peste 200 km/oră sunt considerate pe scară largă ca fiind de ”mare viteză”.

Toate tronsoanele pe care PNL promite că le va moderniza în următorii patru ani de zile sunt însă proiectate pentru viteze maxime de 160 km/oră. Chiar dacă, prin îmbunătățirea semnalizării, ar putea fi atinsă o viteză de 200 km/oră, ea nu ar putea fi aplicată la trenurile comerciale, din cauza faptului că pe traseu sunt prevăzute treceri la nivel, lucru inacceptabil în cazul unei linii de mare viteză, din motive evidente legate de siguranță.

Creșterea vitezei pe 1.000 km de cale ferată, promisă în Programul de guvernare PNL

Dar să vedem ce se promite, concret, în Programul de guvernare PNL în legătură cu sistemul feroviar. Promisiunea, ca număr de kilometri, este superioară celei de la subcapitolul dedicat transportului rutier: ”Creşterea vitezelor tehnice şi comerciale pe 1.000 km din reţeaua feroviară”.

Aici sunt enumerate tronsoanele feroviare pe care se va realiza acest lucru: București-Brașov, Timișoara-Arad, București-Buzău, București-Craiova, Pașcani-Iași, București-Pitești, iar măsura va presupune 1,7 miliarde de lei. Apoi este menționată reabilitarea liniei de cale ferată Brașov-Sighișoara-Simeria-Curtici, fapt ce presupune o investiție de cca. 20 miliarde de lei.

Numărătoare a la Pristanda

În acest punct se impune precizarea că pe Coridorul IV, de la Brașov la Curtici, lucrările sunt fie deja în derulare, fie au fost semnate contractele.

Nemaivorbind de faptul că tronsonul București-Ploiești, care face parte din București-Brașov și București-Buzău este modernizat de pe vremea când ministru al Transporturilor era Miron Mitrea. Avem deci de-a face cu un fel de numărătoare a la Pristanda.

Tronsoanele care vor fi modernizate

În document se promite și începerea de noi lucrări pe reţeaua TEN-T Centrală şi Globală pe secţiunile:

  • Timişoara-Arad-Caransebeş – 7,3 miliarde de lei. Pentru tronsonul Timișoara-Arad, CFR SA a publicat luna trecută anunțul de licitație.
  • Cluj-Episcopia Bihor – 7,1 miliarde de lei.
  • Craiova-Calafat – 2,5 miliarde de lei. Recent, Ministerul Transporturilor a pus în dezbatere publică recent indicatorii tehnico-economici.
  • Craiova-Caransebeş – 11,2 miliarde de lei.
  • Ploieşti Vest-Focşani-Roman-Iaşi-Frontieră – 9,5 miliarde de lei.
  • Predeal-Braşov – 4,5 miliarde de lei.

Metrou și trenuri metropolitane în Programul de guvernare PNL

Un alt subcapitol din document se referă la metrou. Aici, o primă promisiune vizează ”Dezvoltarea infrastructurii feroviare aferente zonei metropolitane a Municipiului Bucureşti prin modernizarea Inelului Feroviar Bucureşti”, în dreptul căreia nu figurează nicio sumă. Asta pentru că valoarea proiectului, promis și de noul primar general Nicușor Dan, va fi stabilită în urma unui studiu de fezabilitate ce va fi lansat în perioada următoare.

Celelalte proiecte sunt însă monetizate, după cum urmează:

  • Finalizarea Magistralei 5: Drumul Taberei-Pantelimon, Secţiunea 2, Eroilor-Piața

Iancului – 2,65 miliarde de lei.

  • Lansarea în execuție a Magistralei 6 – legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă, 1 Mai-Otopeni – 2,6 miliarde de lei.

Dezvoltarea unei noi magistrale de metrou Gilău-Florești-Cluj Napoca – 5,6 miliarde de lei.