România va pierde, cel mai probabil, peste 500 de milioane de euro fonduri europene la modernizarea liniei Brașov – Sighișoara din cauza întârzierilor de ordinul anilor la derularea lucrărilor, afirmă Asociația Pro Infrastructura, întrebându-se cine va răspunde pentru aceasta.
Reamintim că săptămânile trecute, într-o conferință de presă comună cu premierul Marcel Ciolacu la Ministerul Transporturilor, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, susținea că a cheltuit toți banii europeni puși la dispoziția instituției și că, mai mult, ar avea nevoie de alții de la alte capitole unde nu s-au cheltuit. Cifrele oficiale arată încă miliarde de euro necheltuite (alocare 9,3 miliarde euro de la CE, rambursare efectivă 6,5 miliarde euro cu șase luni înainte de termenul limită de decontare, 31 decembrie 2023).
Potrivit unei postări API pe pagina de socializare, calea ferată Brașov-Sighișoara ar putea înregistra o pierdere de peste o jumătate de miliard de euro. Redăm postarea cu observația că intertitlurile ne aparțin.
„Reconstrucțiile totale ale liniilor ar trebui să dureze 3-5 ani, dar în realitate țin 7-9 ani. Cu semnalizare 11 ani.
Asta duce la pierderi de bani nerambursabili, rămași necheltuiți. Recordul îl deține secțiunea Brașov-Sighișoara unde finanțarea europeană CEF (Connecting Europe Facility) de 787 milioane euro a fost obținută pe ciclul 2014-2020. Dar în 2020, CFR abia a semnat contractele. Iar azi suntem la… 21% progres fizic.
În martie, în statisticile programului CEF, termenul de finalizare al celor două loturi a fost actualizat: 20 decembrie 2024. Sigur, 2024 e o glumă bună, date fiind întârzierile masive din teren.
API cere lămuriri publice ministrului Grindeanu pentru Brașov – Sighișoara
Cerem ministrului Grindeanu să lămurească situația: România chiar a promis Comisiei Europene că lucrările vor fi terminate în 2024? Ce se va întâmpla în 2024 când, evident, nu vor fi gata? Pierdem banii sau amânăm pe 2025? Sau i-am pierdut deja?
Iată cum s-a ajuns la 21% după 3 ani pe contracte cu termen de 5 ani. România a avut la dispoziție mai bine de 7 ani pentru a cheltui fondurile. Licitația a fost lansată în 2016 și a durat 3 ani după îndelungi contestații ivite (și) din cauza calității slabe a proiectului tehnic, deși a fost generos plătit de CFR. Timp de un an, constructorii, mai ales Aktor, și-au căutat prin conturi garanțiile necesare semnării contractului și primirii avansului.
Odată începută execuția, proiectul tehnic slab a lovit din nou: a fost nevoie de reproiectări masive. Prin urmare, scriptic, antreprenorii nici măcar nu sunt foarte întârziați și au primit deja extensie de timp de peste un an!
Aktor a cumpărat cele 4 TBM-uri („cârtițe”) în valoare de aproximativ 66 de milioane de euro cu 26 de milioane din avansul încasat de la CFR plus 40 de milioane din buzunarul propriu. Dar nu a decontat nimic, că nu a săpat deloc.
Așa că, în esență, așteptăm ca Aktor să mai găsească niște mărunțiș ca să poată aduna toate cele necesare începerii săpăturii, cum ar fi: racordare TBM la curent și apă, stoc de bolțari, finalizare portal 2 pe unde va intra prima cârtiță, Alexa. Lansarea TBM-urilor se tot amână de vreun an. „Ultima strigare” e la toamnă, dacă grecii găsesc niște bani și bat palma cu CFR legat de birocrația financiaro-tehnică.
Guvernul a uitat de CEF când a emis Ordonanța de actualizare a prețurilor
Întârzieri au fost generate și de guvern care a… uitat de CEF când a emis ordonanțele de actualizare a prețurilor. Antreprenorii erau nevoiți să lucreze în pierdere, la prețuri din momentul ofertei (2017). Abia anul acesta s-a rezolvat parțial situația și vedem ceva mișcare pe șantier, chiar dacă încă se așteaptă o rectificare bugetară, presiunea pe buget fiind foarte mare.
Indiferent cum va continua epopeea, întrebarea rămâne: cine răspunde pentru amânarea absorbției, chiar posibilitatea pierderii complete a peste 500 de milioane de euro nerambursabili? Cum era dacă acești bani intrau la timp în economia României?”
