Autoritățile clujene au adus modificări documentației de licitație astfel încât compania craioveană Softronic și alți fabricanți de locomotive nu pot participa la licitația de achiziție a șapte rame destinate transportului metropolitan din Cluj Napoca.
Toate lumea discută, politicienii vizitează și se fotografiază la Softronic Craiova, împăunându-se cu faima producătorului român, de parcă ar fi meritul lor că acesta a ajuns companie fanion a industriei materialului rulant, dar nimeni nu face nimic pentru ca această fabrică să prospere și să se dezvolte. Ba dimpotrivă! Ultimele săptămâni aduc în atenția opiniei publice un nou caz în care cel mai probabil alți producători, profitând de inerția și neștiința Primăriei Cluj Napoca condusă de Emil Boc, au reușit să scoată din joc singurul producător român de rame care să fie și în circulație.
De la „și locomotive” la „fără locomotive”
Dar cum s-a întâmplat aceasta? Forma inițială a caietului de sarcini scris de consultantul Metrans București permitea la capitolul experiență similară demonstrarea acesteia prin producerea și furnizarea la nivelul ultimilor 5 ani (perioada care se calculează de la data limită de depunere a ofertelor), minim 7 vehicule feroviare motoare: de tip EMU şi /sau DMU (trenuri cu compunere fixă) sau de tip hibrid, indiferent de tipul de tracțiune, inclusiv locomotive (unități de tracțiune); cerinţa minimă se va îndeplini la nivelul a maxim 3 contracte”.
Dacă documentația de licitație rămânea în această formă, porțile licitației ar fi fost deschise fabricii craiovene. Aceasta a produs câteva rame electrice însă numărul e insuficient pentru a fi considerate drept „experiență similară”. Dimpotrivă numărul locomotivelor fabricate e mult mai mare, dar și cel al contractelor aferente.
Apare producătorul apărător benevol al intereselor Primăriei
Prevederea care permitea craiovenilor să participe a fost însă contestată de alți participanți, cu toate că aceștia ar fi trebuit să fie preocupați doar de prevederi care îi priveau direct, nu de cele care permiteau altor participanți să intre în competiție.
Practic, pare-se, potențiali competitori, au dorit să se asigure că vor avea de făcut față unei competiții cât mai reduse. „Considerăm că includerea DMU și a locomotivelor ca referințe poate conduce la situații în care un ofertant are experiență generală în producția de vehicule feroviare, dar nu deține expertiză specifică pentru tracțiunea electrică și sistemele conexe, esențiale pentru prezentul contract. Aceasta ar putea afecta calitatea, siguranța și eficiența întreținerii EMU livrate (a se remarca cum în mod fals potențialul participant e preocupa nu de șansele lui ci de interesele beneficiarului – n.red.). În consecință, solicităm: precizarea explicită că referințele trebuie să se refere exclusiv la livrarea și întreținerea trenurilor electrice (EMU)”, afirmă un competitor într-o cerere de clarificări. Astfel necunoscutul producător și-a asigurat lipsa competiției.
Cât privește autoritatea contractantă, anume Primăria Cluj Napoca, aceasta în mod straniu a acceptat cerința producătorului deși cerința venea contra interesului ei de a avea cât mai multe oferte concurente. „Referitor la locomotive, care sunt diferite de ramele electrice (nu conţin vagoane destinate transportului călătorilor, cu toate amenajările interioare, uşi de acces, instalaţii de iluminat şi de condiţionare a aerului, toalete etc.), se acceptă eliminarea acestora din categoria de vehicule feroviare de referinţă”, acceptă suprinzător Primăria Cluj cerința unui ofertant care însă n-avea dreptul de a pune la îndoială o cerere a autorității contractanet fără legătură cu el. Să fie vorba de o simplă eroare, o neîndemânare a autorității contractante? Puțin probabil căci documentația este semnată de un inginer Metrans care are peste 20 de ani experiență în funcții legate de materialul rulant.
Distanța între scaune, altă cu curiozitate
Un alt element discutabil privește distanța dintre scaune. Din nou autoritatea contractantă a avut o lipsă de reacție sau mai bine zis o atitudine de indiferență și de neștiință față de o altă cerință. În documentația inițială se cerea ca distanța dintre scaune să respecte standardul UIC 567 – „confortul scaunelor”. Potențialul participant reclamant și-a depășit iarăși zona de competență, apreciind că standardul Uniunii Internațional a Căilor Ferate e „depășit și că, stie el mai bine, distanța între scaune trebuie să fie de „1.700 mm în configurația în șir și 850 mm în configurația față în față”.
O eroare grosolană căci distanța e de 850 mm în configurația în șir (fața scaunului față de spatele celui din față) și 1700 mm față în față, dar ce contează, Primăria Cluj a acceptat aberația fără să crâcnească. Oricum distanța de 850 mm e una modestă, lăsând între genunchii unei persoane de înălțime medie și scaunul din față doar 10 cm. Dacă persoana care stă la geam vrea să iasă, cea care stă spre culoar trebuie să se ridice pentru a îi face loc.
Cine e binevoitorul care consiliază Primăria
Documentația dintre autoritățile contractante și potențialii participanți nu include de regulă numele acestora deci nu se știe cine s-a arătat deranjat de faptul că Primăria a acceptat o sferă largă de competitori. Urmare a faptului că acesta s-a arătat și împotiva ramelor diesel DMU se poate presupune că nu e vorba de Grampet care are în portofoliu acest produs. Apoi nu este vorba nici de Astra Vagoane Călători care a fost asociată la o licitație din anii trecuți cu CRRC, companie care are însă interzis la licitațiile din România potrivit OUG 25/2021 dată de fostul premier Florin Cîțu.
Firmele excluse vor putea însă conteste prevederea introdusă de Primăria Cluj pe motiv că aceasta a fost introdusă în cursul procedurii de elaborare a ofertelor sau măcar să solicite o amânare a termenului de depunere a acestora. Surse din piață consultate de Club Feroviar au afirmat că Softronic nu ar fi interesată de licitație, deși a fabricat în trecut rame electrice, datorită faptului că la Cluj cel mai bine se pretează unitățile tip ramă nu garniturile tractate de locomotive. Este însă important nu atât interesul unui producător român de a participa la licitație, cât imixtiunea altui producător de a bloca posibilul acces la procedură a unor producători autohtoni.
Termenul de depunere a ofertelor este 5 decembrie 2025.
