spot_img
sâmbătă, octombrie 16, 2021
spot_img

Politicile Bruxelles-ului, mai nocive pentru CFR Marfă decât COVID-ul

CFR Marfă nu este lovită în ultima perioadă doar de restrângerea activităților economice la nivel național ca urmare a actualei pandemii, ci și din cauza scăderii unor activități în care CFR Marfă avea un rol tradițional, cum ar fi termoenergetica.

Politicile Comisiei Europene, de trecere a producțiilor naționale de energie de la cărbuni la energii verzi regenerabile, au un efect negativ nu numai asupra termocentralelor din România, ci și asupra CFR Marfă, operator feroviar național a cărui principală marfă transportată era, până mai ieri cărbunele. Potrivit CFR Marfă, 50% din volumul mărfurilor transportate este asigurat de cărbune.

Date prezentate de conducerea companiei publicației logisticpost.ro, arată că activitatea CFR Marfă nu a scăzut doar în 2020 – anul pandemiei, față de 2019, ci și în 2019 față de 2018 și încă mai mult.

Citește aici cum a fost țepuită CFR Marfă în ultimii ani de sute de milioane de lei de către companii publice, multe din energie.

„2020 a fost puternic marcat de şocul provocat de pandemia de coronavirus şi de consecinţele acesteia. Activitatea de transport feroviar de marfă s-a resimţit ca urmare a incidenţei acesteia, pe fondul încetinirii puternice a activităţii industriale (-10,2% faţă de 2019). Cea mai afectată a fost industria prelucrătoare, care asigură cea mai mare parte a exporturilor României, dar şi industriile auto şi textilă. Industria extractivă şi-a continuat declinul început în urmă cu aproape doi ani, în special pe fondul importurilor de gaze (-10,5% a înregistrat industria extractivă a cărbunelui în primele 11 luni ale lui 2020, comparativ cu primele 11 luni ale lui 2019)”.

Comisia Națională de Prognoză despre 2020

Principalele resurse de energie primară. Reducerea producţiei de energie electrică în termocentrale (datorată în special cărbunelui) şi reducerea nivelului activităţii în ramura industriei metalurgice au determinat reducerea producţiei şi a importului de cărbuni cu
30,0%, respectiv 31,6%. Resursele de cocs sunt în strictă dependenţă de activitatea din ramura metalurgiei. În anul 2020, reducerea consumului intern de cocs (cu 7,1%) a condus la o scădere a importului cu 15,6%. Reducerea necesarului de produse petroliere din 2020 (atât la nivelul componentei consum intern, cât şi exportul) ca urmare a măsurilor adoptate în contextul pandemiei, a fost însoţită de o reducere mai accentuată a cantităţii de ţiţei prelucrată în rafinării, iar diferenţa astfel creată a fost compensată prin creşterea importului de produse petroliere (cu 11,4% faţă de 2019). Substituirea produselor petroliere din producţia internă cu importuri poate fi o consecinţă a diferenţelor între marjele de rafinare ale rafinăriilor autohtone şi ale celor din alte ţări. Reducerea volumului de ţiţei prelucrat în rafinării în anul 2020 a condus la reducerea extracţiei cu 3,1%, în timp ce importul de ţiţei s-a diminuat cu 19,4%. Toate acestea semnifică volume mai mici de transport pentru CFR Marfă. O cauză este scăderea activității economice în pandemie, alta fiind eliminarea combustibililor fosili ca surse de producere a energiei.

Adevăratul an problemă, 2019, nu 2020

Datele prezentate de CFR Marfă indică faptul că anul problemă a fost 2019, nu 2020. Față de 2018, în 2019 au fost transportate cu șase milioane tone mai puțin, în timp ce în anul pandemiei volumul mărfurilor transportate a scăzut cu puțin peste patru milioane de tone.

An

2018

2019

2020

Mărfuri transportate (mil. tone)

24,6

18,7

14,5

sursa logisticpost.ro

Clienţii CFR Marfă provin din industria extractivă, petrolieră, industria chimică, metalurgică sau agricultură. Societăţile cu activitate în domeniul extracţie de cărbune şi furnizare a energiei termice sunt: Complexul Energetic Oltenia, Complex Energetic Hunedoara, CET Govora, iar din domeniul industriei petroliere: Conpet, OMV Petrom etc.”, spune compania de stat.

Transportul intermodal e simbolic

În timp ce politicile europene pun accent sporti pe traficul intermodal, în România acesta este în cădere liberă de la niveluri care oricum erau coborâte.

„La nivelul anului 2020, volumul de marfă transportat în trafic intermodal a reprezentat doar 2,3% din totalul de marfă transportat de CFR Marfă, în scădere cu 48% faţă de 2019, ca urmare a reducerii sau sistării temporare a activităţii diverşilor clienţi (Automobile Dacia, Azomureş Târgu Mureş, Rocombi etc) în contextul crizei sanitare declanşate de pandemia de Covid-19. Transporturile de UTI (unităţi de transport intermodal) au fost făcute în special pe relaţii care unesc portul Constanţa cu diferite staţii de pe reţeaua feroviară din România: Ciumeşti/Dorneşti/Găeşti/Bucureşti Sud/Cluj Napoca Est/Târgu Mureş Sud-Constanţa Port/Constanţa Ferry-Boat şi retur.”, spune compania.

O revenite insuficientă

Cât privește anul curent, reprezentanții CFR Marfă zic că se înregistrează o creștere a volumului de marfă transportat de 22,8% față de anul trecut. Procentajul este identic cu cel în care a scăzut volumul transportat în perioada 2019-2020. Ca urmare a faptului că volumul de referință a fost mai mare în 2019 decât în 2020, creșterea înregistrată în primele șase luni din 2021 nu va asigura atingerea volumelor transportate în 2019. Așadar, chiar ieșită din pandemie, CFR Marfă, nu va atinge punctul de acum doi ani.

„Începând cu februarie 2021, economia României începe să se redreseze, conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica, şi, deşi contracţia înregistrată de economie în 2020 pare mai puţin gravă decât se estimase iniţial, incertitudinea rămâne foarte ridicată, având în vedere evoluţia recentă a pandemiei, iar producţia reală probabil că nu va reveni la nivelurile de dinainte crizei până la sfârşitul lui 2022, conform analiştilor economici. Această revenire a economiei se face simţită şi în activitatea CFR Marfă care în primele 6 luni ale anului curent a înregistrat o creştere de 22,8% a volumului de marfă transportat, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.”, spun reprezentanții companiei de stat.

RECOMANDĂRI

Ultimele Articole