Large Infrastructure Projects (LIP), o companie privată cu sediul la Sofia, a prezentat o viziune privind calea ferată de mare viteză în Bulgaria, care este conectată și cu țările vecine România și Grecia.
Compania spune că această strategie care ar prevedea un coridor de mare viteză între Atena, Salonic, Sofia și București va transfera din transportul aerian către cel feroviar și va dezvolta conexiunea între cele trei țări, deoarece în prezent este imposibil să călătorești cu trenul spre Ruse, București, Salonic și Atena.
De altfel, comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, a declarat recent că este „fericită să vadă Atena, Sofia și București conectate printr-o linie feroviară de mare viteză”, în cadrul unei întâlniri cu premierii Bulgariei, Nikolai Denkov, al Greciei, Kyriakos Mitsotakis, și al României, Marcel Ciolacu, care a avut loc la Varna.
Viziunea se bazează pe două conexiuni principale, una între Sofia și Salonic și o alta pe ruta Sofia – Varna, cu o ramificație spre Ruse și București, proiectată pentru a permite viteze de 350 km/h, ceea ce va aduce o concurență efectivă transportului aerian și rutier, a declarat directorul general pentru proiecte mari de infrastructură, Roumen Markov, în cadrul Summitului de investiții Railway Days, desfășurat la București în perioada 17-18 octombrie 2023.
Calea ferată de mare viteză Sofia – Salonic cu linie dublă va acționa ca o punte terestră între cele două orașe și va face parte din rețeaua centrală TEN-T prin coridorul Orient/East-Med și RFC 7, reducând timpul de călătorie la 1 oră și 30 de minute, de la aproape 7 ore. Linia este proiectată pentru un trafic mixt (servicii de pasageri și de marfă), putând găzdui trenuri de marfă cu o lungime de 750 de metri (care permit transportul a până la 116 TEU) și circulația a P 400 de semiremorci încărcate pe vagoane. În plus, linia va fi echipată cu un nivel ATO GoA3 și, ulterior, GoA4, care va permite utilizarea sistemului de comunicații 5G FRMCS. Linia ar urma să pornească de la stația Voluyak, la vest de Sofia, terminând în Bulgaria la granița cu Grecia, iar de aici va merge spre sud până la Salonic. Bulgaria trebuie să construiască o nouă linie de 192 km, în timp ce în Grecia noua linie va avea o lungime de 78 km, din care 11,7 km sunt o cale ferată comună cu linia de cale ferată de mare viteză Salonic – Kavala -Xanthi și 66 km sunt destinați exclusiv noii linii de cale ferată Sofia – Salonic.
Calea ferată de mare viteză în Bulgaria, cu multe tuneluri
În total, Bulgaria și Grecia trebuie să construiască o nouă linie de 269,5 km, din care 34% trebuie să fie construită în tuneluri, inclusiv un tunel de 1 km pe sub munții Belasitsa, poduri și viaducte. În Bulgaria, linia ar urma să aibă trei stații noi (în Sandanski, Petrich și Yavornitsa). Stațiile ar urma să îmbrățișeze designul și dotările stației austriece Tullnerfeld. Potrivit lui Roumen Markov, pentru identificarea traseului și a stațiilor din Grecia sunt necesare întâlniri și clarificări cu autoritățile competente din Grecia.
Linia de mare viteză Sofia -Varna, cu o ramificație spre Ruse și București, ar scurta timpul de călătorie între Gara Centrală din Sofia și Varna cu 135 km. În Bulgaria, durata călătoriei între Sofia și Varna va fi redusă cu peste cinci ore, de la 7 ore și 35 de minute la 2 ore, iar de la Sofia la Ruse cu 5 ore, de la peste 6 ore la o oră și 30 de minute.
Această linie, care va fi compusă din șine existente și noi, va permite, de asemenea, traficul de marfă și va deveni coloana vertebrală a sistemului feroviar din nordul Bulgariei.
De la Sofia la București, linia va reduce timpul de călătorie cu aproape opt ore, de la 9 ore și 45 de minute la 2 ore.
Linia de mare viteză dintre Sofia și Varna va permite, de asemenea, traficul feroviar regional și de marfă cu trenuri de marfă cu o sarcină pe osie de 17 tone. Linia va fi conectată la aeroportul din Varna și la centrul logistic multimodal de la periferia orașului. În plus, linia va traversa două centre importante: Pavlikeni nord printr-o nouă secțiune din această linie care va asigura conectivitatea între gara Gabrovo și linia de cale ferată de mare viteză și Hub-ul central de nord, permițând servicii de trenuri rapide pe ruta Ruse – Hub-ul central de nord – Gorna Oryahovitsa – Veliko Târnovo.
Linia de mare viteză Sofia – Varna, care va traversa Ruse spre București, va trece prin Muntele Sfânta Planina (care va fi traversat printr-un tunel pe sub muntele Murgash) și prin Mezdra, care servește o conexiune feroviară esențială între Sofia și regiunile de nord-vest ale Bulgariei.
Sucursala Ruse – București va folosi noul pod feroviar-rutier peste Dunăre între Giurgiu (România) și Ruse (Bulgaria), cu o nouă gară pentru pasageri la Giurgiu Est. De la Giurgiu la București, sunt analizate două variante: una ar traversa Videle (la 70 km de București) și prin Comana (la 37 km sud de București), care va asigura legătura feroviară cu stația Progresul (din București), conectată la o viitoare prelungire a liniei 4 de metrou.
Pentru liniile de mare viteză Sofia – Salonic și Sofia – Varna, cu o ramificație spre Ruse/București, Large Infrastructure Projects a finalizat un studiu de piață pentru pasageri și marfă, studii privind compararea detaliată a variantelor de traseu și a vitezelor și proiectarea traseului, inclusiv a podului rutier-feroviar Giurgiu – Ruse, precum și diferite studii privind traficul feroviar, orarele și materialul rulant.
Au fost organizate întâlniri cu ministerele bulgare competente și cu autoritățile locale și a avut loc o prezentare în fața autorităților competente din Grecia, care va fi urmată de alte discuții privind punerea în aplicare a proiectelor.
Potrivit directorului general pentru proiecte mari de infrastructură, aceste proiecte vor fi implementate prin PPP și se preconizează că vor fi finalizate în șase ani de la semnarea contractelor de concesiune, cu excepția podului rutier-feroviar peste Dunăre, a cărui finalizare va dura 3,5 ani.
Viziunea de dezvoltare a transportului feroviar de mare viteză în Bulgaria se bazează pe Strategia de mobilitate durabilă și inteligentă a Comisiei Europene, care vizează dublarea traficului feroviar de mare viteză până în 2030 și triplarea acestuia până în 2050.
