Cum au crescut pierderile CFR Călători de 29 de ori în 5 ani. De la Szentes la Costescu

15 aprilie 2021

În doar cinci ani de zile, pierderile CFR Călători au crescut de 29,1 ori, iar apogeul urma să fie atins în 2021, dacă ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, ar fi acceptat proiectul de buget de venituri și cheltuieli întocmit de directorul general al operatorului feroviar de stat, Dan Marian Costescu. Club Feroviar vă prezintă cum s-a adâncit ”groapa” din finanțele transportatorului feroviar de călători controlat de statul român.

Adrian Bărbulescu

auditarea financiară a CFR SA

În cinci ani de zile (neîmpliniți, căci în analiza realizată am luat în calcul și anul în curs), Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători CFR Călători a avut patru directori generali: Iosif Szentes, Leon Bărbulescu, Valentin Dorobanțu și Dan Marian Costescu.

În această perioadă analizată, compensația (subvenția) primită de la bugetul de stat a avut variații minore din punct de vedere procentual. A scăzut puțin, apoi a tot urcat. În unii ani s-au făcut investiții în repararea și modernizarea materialului rulant – locomotive, vagoane și automotoare –, în alții mai puțin sau aproape deloc.

Sub conducerea lui Iosif Szentes, pierderi de 20 milioane de lei

scandal Răzvan Cuc-Iosif Szentes acuze reciproce Szentes-Costescu consilier la Ministerul Transporturilor control la CFR Călători plângere penală lui Iosif SzentesSingura constantă în toți acești ani a fost trendul crescător al pierderilor consemnate la finele exercițiilor financiare. Și în 2020, în mandatul lui Dan Marian Costescu, ”gaura” s-a adâncit exponențial.

În anul 2017, societatea de stat era condusă de Iosif Szentes, iar compensația de la bugetul statului a fost nici mare, nici mică în comparație cu ce s-a întâmplat ulterior. Vagoanele modernizate puteau fi numărate pe degete, iar pierderea înregistrată la finele anului a fost de puțin peste 20 milioane de lei.

Leon Bărbulescu crește de patru ori pierderile CFR Călători

Raport de control la CFR CălătoriPe 21 martie 2018, la cârma societății a venit Leon Bărbulescu, așa că, în mare parte, rezultatele acestui an pot fi considerate rodul iscusinței sale manageriale.

Compensație ceva mai mică, vagoane modernizate mai deloc, iar creșterea se multiplică de patru ori, ajungând la peste 82 milioane de lei.

Valentin Dorobanțu a înjumătățit pierderea estimată inițial

pierderile CFR Călători pe 2019Pe 25 martie 2019, conducerea CFR Călători este preluată de Valentin Dorobanțu, după ce Leon Bărbulescu fusese demis de ministrul Răzvan Cuc în urma unui episod ce implica somnolență în timpul unei deraieri de week-end.

Bugetul fusese construit de predecesorul său, cu o pierdere prognozată de aproximativ 340 milioane de lei. Până la finele anului însă, ”gaura” din buget a fost redusă la doar puțin peste 161 milioane de lei. Și asta în condițiile în care în 2019 s-au făcut modernizări de vagoane pe bandă rulantă. Ce-i drept, și compensația a fost ceva mai mare decât în anii precedenți.

Pierderile CFR Călători au crescut ca Făt Frumos în mandatul lui Dan Costescu

România Feroviară despre șeful CFR Călători Hotărâri de Guvern feroviare Dan Costescu la Romatsa ieșirea CFR Călători din criză deturnare de fonduri la CFR Călători CV-ul lui Dan CostescuLa data de 23 ianuarie 2020, are loc o nouă schimbare la vârful operatorului feroviar de stat – în locul lui Valentin Dorobanțu vine Dan Marian Costescu. Subvenția era mai mică la începutul anului, de doar 999.547.000 lei, însă la finele exercițiului financiar a ajus să o depășească lejer pe cea din 2019 – peste 1,19 miliarde de lei.

La începutul anului trecut, pierderea era bugetată la numai 349,751 milioane de lei. Bugetul a fost întocmit sub conducerea lui Dan Costescu, luând în calcul că el a fost aprobat abia pe  18 martie 2020, prin Hotărârea de Guvern nr 213. Iar apoi a explodat. Între timp a venit pandemia, dar așa cum am arătat, valoarea compensației a crescut. Mai mult, anul trecut a fost caracterizat prin anularea a sute de trenuri, cu precădere în perioada stării de urgență, fapt ce a determinat reducerea săptămânii de lucru de la cinci la patru zile pe săptămână. Rezultatul a fost scăderea cheltuielilor salariale. A scăzut salariul și nici pomeneală de ore suplimentare.

Cheltuieli mai mici, subvenție mai mare, dar explodează pierderile

Să recapitulăm. Ce-i drept, au scăzut abrupt încasările din vânzarea de legitimații de călătorie. Pe de altă parte, însă, a crescut compensația de la bugetul statului și s-au redus considerabil costurile cu forța de muncă. Au fost cheltuieli semnificativ mai mici și cu motorina și cu energia electrică, din moment ce trenurile s-au mișcat mai puțin.

Și, în atari condiții, pierderile CFR Călători nu numai că nu se reduc, ci explodează de-a dreptul, ajungând la peste 584 milioane de lei. De 3,6 ori mai mari decât în anul precedent și de 29,1 mai mari decât în 2017.

Angajații CFR SA riscă să nu-și primească banii înainte de Paști

Și ”gaura” va fi chiar mult  mai mare, având în vedere că în valoarea ei nu a fost inclusă suma de aproximativ 200 milioane de lei, cât reprezintă datoriile și penalitățile către CFR SA pentru întârzierile la plata tarifului de utilizare a infrastructurii (TUI). Aceste întârzieri au condus anul trecut (nu o dată!) la situația neplăcută în care angajații Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA nu și-au luat salariile la timp.

Între timp, restanțele la TUI au depășit 300 milioane de lei, iar angajații companiei de infrastructură riscă să nu-și primească banii înainte de Paști.

Pierderile CFR Călători, an cu an

An Compensație Pierdere
2017 1.091.123.809 20.155.777
2018 1.071.738.310 82.795.862
2019 1.141.670.796 161.249.863
2020 1.195.270.000 584.101.000
2021 1.015.593.000 583.000.000

Sursa: Ministerul Finanțelor, ARF, CFR Călători

Viitorul nu sună bine. Pentru Costescu sau pentru bugetul statului?

Iată că am ajuns în 2021, an în care nimeni nu va mai decreta stare de urgență, trenurile se vor pune în mișcare pe mult mai mulți kilometri decât în 2020, iar numărul călătorilor este de așteptat să crească. Ce-i drept, compensația este mai mică decât anul trecut, însă ea ar putea crește, dacă se menține tendința din 2020.

Ei bine, în loc să asistăm la o tentativă măcar de redresare a finanțelor societății, proiectul de buget de venituri și chletuieli pe acest an, întocmit sub managementul lui Dan Marian Costescu, prevede o pierdere estimată similară cu cea consemnată anul trecut: 583 milioane de lei. Proiectul a fost respins de Consiliul de Administrație al societății, așa cum a dezvăluit ieri Club Feroviar. Rămâne de văzut cum va arăta varianta refăcută.