spot_img
luni, noiembrie 28, 2022
spot_img

Peste șase din zece kilometri de cale ferată sunt scadenți la reparații. Situația, mai rea de la an la an

În pofida discursurilor oficiale, a grijii din ce în ce mai mari, de la an la an, pe care autoritățile pretind că o acordă căii ferate, starea infrastructurii feroviare se înrăutățește continuu. În actualul ritm de reparație, eliminarea punctelor periculoase ar dura cam până în anul 2100.

Concluziile rezultă din parcurgerea Raportului administratorului (in cazul nostru șeful CFR SA – Ion Simu-Alexandru) pe anul 2021 și compararea informațiilor cu cele din 2020. Raportul pe 2021 a fost dat publicității zilele trecute. Dar cum stăm?

Lungimea totală a infrastructurii. Indicatorul este în scădere chiar dacă foarte puțin. La finele lui 2021 lungimea totală a infrastructurii feroviare în exploatare era de 19.777,998 km (19.784 kilometri la finele lui 2020), din care 13.686,912 km linii curente și directe și 6.091,086 km linii stații.

Din cei 19.777 km linii CF, 17.600 aparțin infrastructurii feroviare publice și 2.177 linii CF aparțin infrastructurii private. Din totalul de 19.777 linii CF, 4.734 km sunt linii de cale ferată neinteroperabilă (3.846,711 km linii curente și directe și 887,798 km linii din stații). Viteza medie tehnică de circulație pe rețeaua CFR la 31 12 2021 este de 69,73 km/oră.


 


De menționat că din lungimea totală aflată în exploatare la începutul anului 2022,  12.830 km este cea a liniilor scadente la RK , respectiv un procent aproximativ de 64,87%. Raportul pentru anul 2020, în mod suprinzător nu conține referiri la lungimea liniilor scadente la RK.

Peste jumătate dintre poduri, expirate. Mai multe decât în 2020

Pe rețeaua feroviară publică există un număr de 17.689 poduri și podețe cu o lungime totală de cca 190,698 km, din care 4.375 poduri (3.028 metalice și 1.347 masive), 190 viaducte (108 metalice și 82 masive) și respectiv 13.124 podețe (1.887 metalice și 11.237 masive).

Din numărul total de poduri și podețe aflate în evidență, un procent de cca 51% au durata normală de funcționare expirată conform HG 2139/2004, iar un procent de cca 27% au durata de viață proiectată expirată. Procentajul era mai mic în 2020. La finele lui 2020, din numărul total de poduri și podețe aflate în evidență, un procent de cca 50% are durata normală de funcționare expirată. Un procentaj de cca 28% are durata de viață proiectată expirată. Din totalul de 5023 poduri viaducte si podete cu suprastructură metalică a căror greutate se ridică la aproximativ 210.000 tone, în anul 2020 a devenit scadentă la revizie periodică o cantitate de 59.612 tone (la care s-au adăugat scadențele din anii anteriori).

Realizările la activitatea de revizie a podurilor și podețelor cu suprastructura metalică pe anul 2020 reprezintă un procent de 76% din programat (37.083 tone revizie periodică) la care se adaugă revizia suplimentară (13.300 tone). Nerealizarea integrală este legată de lipsa personalului propriu de specialitate de utilizare a forței de muncă existente la alte tipuri de lucrări în ordinea urgențelor, precum și de neatractivitatea acestui gen de activitate pentru firmele autorizate AFER în acest domeniu.

Mai mult de jumătate dintre tuneluri au infiltrații

La finele lui 2020, numărul tunelurilor existente pe liniile de circulație era de 174 (125 tuneluri pe linii electrificate). Din numărul total de tuneluri, 54% prezentau infiltrații la intrados, iar 29% necesitau reparații ca urmare a stării tehnice a zidăriei de moloane (blocuri de piatră), colmatare a sistemului de drenare, infiltrații majore care favorizează formarea sloiurilor pe timpul iernii cu afectarea gabaritului, dar și introducerea de restricții de viteză. Raportul pe anul 2021 nu conține informații în acest domeniu care să facă datele comparabile. Pe partea de stare a infrastructurii nu există nici măcar o referință la tuneluri pentru anul care s-a încheiat.



Cu 16 puncte periculoase mai puțin. Până la 1.000 mai este

Numărul punctelor periculoase existente în evidență la 31 decembrie 2021 este de 1.152, din care 392 sunt de categoria I (250 dintre acestea sunt pe linii magistrale și principale).

În cursul anului 2021, au fost eliminate 29 de puncte periculoase și au apărut 13 puncte periculoase noi. Într-un ritm de 16 puncte periculoase eliminate anual, CFR SA ar avea nevoie de 72 de ani să scape de toate.

Cauzele generatoare sunt preponderent terasamentele cu probleme de stabilitate, zone inundabile, zone de munte cu risc de căderi stânci, tuneluri cu infiltrații, poduri cu probleme legate de stabilitate infrastructură sau suprastructură. Reducerea numărului acestora este strict legată de asigurarea sursei de finanțare pentru executarea lucrărilor necesare scoaterii de sub efectul cauzelor generatoare, notează administratorul CFR SA.

Față de 2020, în 2021 sunt cu 16 puncte periculoase mai puțin. Numărul punctelor periculoase existente în evidență la 31 decembrie 2020 era de 1.168, din care un număr de 406 erau de categoria I (261 sunt pe linii magistrale și principale). În cursul anului 2020 au fost eliminate 10 puncte periculoase și au apărut trei puncte periculoase noi.

Pe rețeaua CFR, 92% din stațiile SCB din stațiile de cale ferată au durata de funcționare mai mare decât durata normală de funționare. Iarăși, datele pentru 2020 nu sunt disponibile spre comparație.

Toate aceste informații denotă o degradare continuă a infrastructurii sau o ameliorare cât se poate de înceată și contrazic declarațiile făcute de conducerea Ministerului Transporturilor.

„Vrem să recuperăm, în următorii 10 ani, deficitul de infrastructură rutieră şi feroviară. Prin PNRR urmează să ne axăm inclusiv pe două paliere de reformă: transport sustenabil, decarbonizare şi siguranţă rutieră; managementul calităţii în domeniu şi îmbunătăţirea capacităţii administrative”, spunea la începutul anului ministrul Sorin Grindeanu.

Ultimele Articole