spot_img
luni, noiembrie 29, 2021
spot_img

Patronatele solicită menținerea facilităților fiscale în construcții

Într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului, Federația Patronatelor Societăților din Construcții cere Guvernului dialog pe tema eliminării facilităților fiscale prevăzute pentru sectorul construcțiilor, facilități menționate în OUG 114 din 2018. Fără aceste facilități există riscul migrării forței de muncă către Vestul Europei, iar economia poate pierde miliarde de euro.

Posibilitatea ca Guvernul să elimine facilitățile fiscale acordate în sectorul construcțiilor, urmare a unor cerințe legate de Programul Național de Redresare și Reziliență, este criticată de patronatele din domeniu.

Într-o scrisoare publică, Patronatele din domeniul construcțiilor arată: „Prin Acordul semnat de Guvernul Romaniei cu Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii la sfârşitul anului 2018, Sectorul Construcţii a fost declarat „sector prioritar, de importanţă naţională pentru economia românească pe următorii 10 ani, începând cu 01.01.2019″. Această măsură a apărut ca o necesitate, într-un moment când construcţiile reprezentau doar 5% din PIB, când criza de forţă de muncă atinsese cote îngrijorătoare, când munca la negru în acest sector devenise un fenomen cu un spectru din ce în ce mai larg.

În ciuda faptului că PNRR a fost anunţat că program al investiţiilor din România pe următorii 7 ani, sub pretextul unei echităţi a sistemului, Programul prevede eliminarea acestor facilităţi, fiind considerate „distorsiuni şi lacune ale sistemului fiscal”. Mai mult decât atât, în spaţiul public se vehiculează ideea Ministerului de Finanţe, cum că aceste facilităţi ar trebui retrase din anul 2022.

Rezultatele aplicării Ordonanței facilităților

Faţă de această situaţie, dorim să vă prezentăm spre analiză următoarele:

1. Rezultatele aplicării OUG 114/2018 după primul an au fost pozitive, în sensul că în sept. 2019 numărul de contracte noi de muncă (contracte venite mai ales din “piaţa neagră”) crescuse cu cca 60.000, iar încasările la bugetul de stat aferente sectorului construcţii înregistrau cu peste 12 procente mai mult decât în anul anterior.

2. În oct. 2021 se înregistrează cca 430.000 de angajaţi în construcţii, față de 317.732 angajaţi în 2018 conform Institutului Naţional de Statistică.

3. Ponderea construcţiilor în PIB-ul României a crescut în aceşti trei ani, ajungând la cca 7%.

Ce consecințe ar avea anularea facilităților

Anularea facilităţilor pe salariile constructorilor ar aduce imediat efecte în lanţ, ce nu vor mai putea fi gestionate:

1. Întrucât facilităţile fiscale sunt aplicate la angajat, acesta va fi primul grav afectat, apoi sectorul construcţiilor şi întregul sistem economic. Vom constata în primul rând scăderea salariilor angajațiilor. Firmele de construcţii afectate în plus anul acesta şi de explozia preţurilor la materialele de construcţii nu-şi vor putea asuma menţinerea salariilor nete ale angajaţilor în noile condiţii.

2. Revenirea la fenomenul de “muncă la negru” sau “munca la gri”.

3. Măsura va redeschide poarta spre plecări masive ale lucrătorilor români de la necalificaţi până la muncitori cu înaltă calificare, dar şi specialişti ingineri şi arhitecţi, spre alte pieţe mai bine plătite din Europa. Plusul de peste 100.000 de angajaţi în construcţii înregistraţi în ultimii 3 ani se va reorienta spre acele ţări din Europa de Vest care îi aşteaptă cu şantiere deschise şi cu salarii mult mai ofertante decât în România.

4. Atragem atenţia că aceştia vor lua cu ei şi o producţie de cca 80.000 euro/om/an cu care vor construi acolo PNRR-uri şi PIB-uri. La 100.000 muncitori plecaţi (foarte posibil a se întâmpla), în România vom avea un minus de 8.000.000.000 euro/an producţie, adică jumătate din PNRR-ul din România. Din evaluările noastre, din cele 29,3 miliarde de euro alocaţi PNRR, cca 16-17 miliarde de euro sunt dedicaţi investiţiilor. În plus, va fi necesară forţa de muncă şi pentru alte proiecte cu finanţare europeană sau naţională (ex. programul Anghel Saligny), precum şi lucrări private.

5. Din informaţiile noastre, fiscalitatea pe munca angajaţilor din România este una dintre cele mai mari din Europa: cca 70% (este depăşită doar de Portugalia), aceasta creând o distorsiune în piaţa “unică” a muncii în plan European, total în defavoarea procesului investiţional din ţara noastră. România va rămâne în continuare doar furnizor de forţă de muncă calificată pentru ţările Europei şi ale lumii.

6. Prin anularea înainte de termen a unei măsuri stabilite pe termen lung se anulează şi indicatorul de predictibilitate pentru agenţii economici şi implicit pentru autorităţile contractante care, deşi vor avea bani pentru investiţii, nu vor avea cu cine construi. În această situaţie, întrevedem un Program de investiţii pentru România irealizabil, programe de investiţii realizate în diverse ţări cu forţa de muncă românească şi un decalaj şi mai mare între România şi celelalte ţări europene, adică un eşec pe care cineva va trebui să şi-l asume.

Având în vedere cele prezentate, vă solicităm ca înainte de a se decide măsuri ce pot influenţa pentru mult timp sectorul construcţiilor şi materialelor de construcţii, economia, dar şi imaginea României, să acceptaţi un dialog transparent, democratic şi responsabil cu reprezentanţii breslei constructorilor din România. Aşteptăm invitaţia dumneavoastră de participare la dialog”, se arată în scrisoarea sindicatelor.

Care sunt facilitățile acordate prin OUG 114

Facilitățile fiscale, așa cum au fost stabilite de OUG 114/2018, cu completarea OUG 43/2019 sunt:
  •  Reducerea cotei contributiei de asigurări sociale de la 25% la 21.25%
  •  Scutirea de la plata impozitului pe venit din salarii
  •  Scutirea de la plata contribuției la asigurările sociale de sănătate
  •  Reducerea cotei contribuției asiguratorie pentru munca de la 2.25% la 0.3375%
  •  Scutirea angajaților de la plata CAS de 4% sau 8% datorată în cazul contractelor cu condiții deosebite sau speciale de muncă
Facilitățile fiscale se aplică la veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor dacă acestea sunt cuprinse în intervalul 3.000 – 30.000 lei. Partea din venitul brut lunar ce depășește 30.000 lei nu va beneficia de facilități fiscale.

RECOMANDĂRI

Ultimele Articole