spot_img
marți, noiembrie 30, 2021
spot_img

Ludovic Orban nu a mers cu trenul în ultima perioadă. Ce spune despre tronsonul Predeal-Brașov

Premierul Ludovic Orban nu a mers cu trenul în ultima perioadă și se duce la Brașov cu mașina, pe DN1 A.

Orban nu a mers cu trenul asumarea răspunderii Ludovic Orban despre calea ferată respingerea Rovanei Plumb miniștrii Transporturilor pentru calea ferată

Declarația a fost făcută duminică dimineața la HotNews Live, unde prim ministrul a fost întrebat cum ajunge de la București la Brașov.

”Am mai multe variante, între care DN 1 A. Nu am folosit trenul în ultima perioadă. Și acolo este nerealizat tronsonul Predeal-Brașov, încă vorbim care e soluția tehnică de modernizare a acestui tronson feroviar”, a declarat Ludovic Orban.

Până acum, calea ferată a fost modernizată între Constanța și Predeal, via București Nord. De la Predeal și până la Brașov, pe un tronson de 27 km, viteza medie este extrem de scăzută: trenurile InterRegio fac între 25 și 38 de minute, iar cele Regio, între 42 și 44 de minute.

Ludovic Orban nu a mers cu trenul. Probleme de rezolvat pe Predeal-Brașov

Acest tronson de cale ferată are nevoie urgentă de modernizare, în primul rând pentru că pereții celor două tuneluri de pe traseu au zone cu infiltrații de apă, care iarna îngheață și intră în gabaritul căii ferate.

În Master Planul General de Transport al României estimările privind valoarea proiectului Predeal-Brașov indică suma de 418 milioane de euro fără TVA. Din cauza reliefului dificil, calea ferată traversând un traseu muntos, costurile de reabilitare pentru Predeal-Brașov sunt dintre cele mai mari, de 12 milioane de euro/km, în vreme ce în zonele de câmpie se poate reabilita calea ferată chiar și cu costuri de sub 2 milioane de euro/km.

O licitație lansată în 2018, care nu s-a finalizat

În noiembrie 2018, CFR SA a publicat licitația pentru realizarea studiului de fezabilitate aferent reabilitării secțiunii de cale ferată Predeal-Brașov.

Apoi, la finele lunii februarie a anului trecut, compania de infrastructură a anunțat că a primit șase oferte la această licitație. Astfel, ofertele primite au fost din partea companiilor TPF Inginerie SRL, Consis Proiect SRL, Ingenieria Especializada Obra Civil e Industrial, asocierea Egis Romania– Egis Rail – Italrom Inginerie Internațională SRL, asocierea Italferr Spa – SC ISPCF SA și asocierea 3TI Progetti Italia – Ingegneria Integrată Spa –Yűksel Proje Uluslararasi A.S.

Valoarea contractului este estimată la 19,5 milioane de lei (echivalentul a aproximativ 4,2 milioane de euro), iar finanțarea urmează să fie asigurată din fonduri europene nerambursabile. Criteriile de atribuire vor urmări cel mai bun raport calitate-preț, în consecință componența financiară a ofertei va avea o pondere de 40%, propunerea tehnică va avea o pondere de 36%, în timp ce experiență experților va avea o cotă de 24%.

Odată atribuit, contractul se va desfășura pe o perioadă de 23 de luni. Obiectivul contractului de prestări servicii este de a asigura clientului (CFR SA) soluția optimă pentru executarea lucrărilor de modernizare a căii ferate pe secțiunea Predeal-Brașov, atât din punct de vedere tehnic, operațional, cât și economic și financiar, precum și al impactului asupra mediului și al schimbărilor climatice.

Prestatorul va elabora un studiu de fezabilitate care va fi utilizat pentru selectarea soluției optime de modernizare a infrastructurii feroviare și va întocmi documentația necesară pentru obținerea avizelor și acordurilor în etapa studiului de fezabilitate, alături de documentația de licitație pentru faza de proiectare și execuție, precum și pentru supravegherea lucrărilor de construcție.

140 de ani de la punerea în funcțiune a liniei Predeal-Brașov

În acest an se împlinesc 140 de ani de când trenurile circulă între Predeal și Brașov. În 1884, Predealul, aflat atunci la granița României cu Imperiul Austro Ungar, făcea parte dintr-o comună care mai includea Azuga, Bușteni și Poiana Țapului. Abia în 1965 Predealul a devenit oraș.

Linia ferată dintre Predeal și Brașov a fost dublată spre finalul anilor ‘30, iar între 1961 și 1965 a fost electrificată. În 1959 s-a decis începerea lucrărilor de electrificare pe tronsonul București-Brașov, iar în decembrie 1965 s-a pus în funcțiune secția electrificată Predeal-Brașov. Apoi, în aprilie 1966, s-a deschis circulației linia electrificată Câmpina-Predeal.

Revenind la declarația făcută duminică dimineață de premier, nu numai Ludovic Orban nu a mers cu trenul în ultrimii ani, ci în această situație s-a aflat majoritatea covârșitoare a politicienilor români.

CITEȘTE și Vinovații pentru călătoria de 30 de ore Timișoara-Mangalia. În trei ani, doar doi politicieni de top au mers cu trenul

 

RECOMANDĂRI

Ultimele Articole