CFR SA scoate la licitație în luna martie un pachet de 66 de secții de circulație neinteroperabile, printre care figurează și secția Oravița – Anina care era cât pe aici să fie închisă în toamna anului trecut.
Doru Cireașă
Cele 66 de secții sunt scoase la licitație în cadrul unei a doua runde ce se va desfășura la Bursa Română de Mărfuri, în martie 2020. Pentru calea ferată Oravița – Anina CFR SA cere o chirie de 51.000 lei pe an, fără TVA, iar garanția de participare la licitație este de 7.140 lei. Închiderea căii ferate a dus la finele anului trecut la proteste ale locuitorilor din Caraș – Severin. În prezent există un singur tren dus – întors între cele două localități, cu ore de plecare în mijlocul zilei ceea ce sugerează că utilitatea trenului este mai degrabă turistică.
Dealtfel la finele anului trecut, Valentin Dorobanțu, director general al CFR Călători la acel moment, se plângea că o cursă a trenului are doar câte doi-trei pasageri. El a propus transformarea trenului în cursă turistică care să pornească doar dacă există minim 30 de persoane interesate.
Anunțul a fost primit la acel moment cu furie de către comunitaea locală și cu sarcasm de politicienii aflați atunci în Opoziție, ajunși acum Putere. „Este o măsură anunţată de cucii pe crengile ministerului, iar domnul ministru Bode va lua măsuri ca să le oprească aceste porniri cucuciste!”, spunea ministrul de Interne Marcel Vela, cu referire la fostul ministru al Transporturilor de la PSD, Răzvan Cuc.
”Cursa zilnică pe calea ferată Oravița – Anina nu va sistată! În urma analizei întreprinse, am decis asigurarea transportului feroviar zilnic pentru această rută deoarece reprezintă o necesitate atât pentru cetățenii din zonă, cât și pentru semnificația acestei linii ferate, cea mai veche și mai spectaculoasă din țară. Așadar, din 15 decembrie, CFR călători va opera curse zilnice pe ruta Oravița-Anina și retur! Le mulțumesc tuturor celor care mi-au scris pentru a îndrepta această decizie și îi felicit pentru spiritul civic de care au dat dovadă! Mă bucur că evenimentul de mâine organizat de mai multe ONG-uri va reprezenta unul de sărbătoare și mi-ar fi plăcut să le fiu alături. Am convingerea că împreună cu aceste organizații vom găsi și soluții pentru creșterea rentabilității acestui tronson feroviar!”, scria, proaspăt instalat la Ministerul Transporturilor, ministrul Lucian Bode pe pagina sa de Facebook.
Acum, dacă se va găsi o firmă care să închirieze și apoi să exploateze cererea de transport feroviar pe ruta Oravița Anina acesta nu va fi închisă. Insă, in caz contrar, menținerea atât a acesteia, cât și a celorlalte 65 de secții deschise, este sub semnul întrebării.
CFR Călători prezintă pe site-ul propriu de internet ruta Oravița – Anina drept cea mai veche cale ferată din Sud-Estul Europei – 14 tuneluri, 10 viaducte, tăieturi în munte pe o lungime de 21 de kilometri, respectiv peste două treimi din întregul traseu.
Construită de administrația habsburgică, linia ferată Oraviţa – Anina este cea mai veche cale ferată de pe actualul teritoriu al României. Linia este inclusă în Lista Monumentelor Istorice (2015) şi reprezintă una din bijuteriile tehnice şi arhitecturale din Europa de Sud-Est.
Închiderea cursei a determinat locutiroii ai județului Caraș Severin să inițieze în 2019 o petiție pentru menținerea traficului.
Costescu pleda pentru predarea căii autorităților locale
Actualul șef al CFR Călători, Dan Costescu, declara la finele anului trecut, pentru Club Feroviar, că pledează pentru o soluție în trei pași, uniformă la nivel national, anume identificarea cererii de transport, a ofertei și apoi găsirea unui mecanism de implicare a administrațiilor locale/regionale. „Până acum nu am observant ca problema sa se fi pus la modul serios”, spune el. Aceasta în condițiile în care în multe țări ale UE transportul feroviar regional este în sarcina administrațiilor locale.
„Nu au fost discuții la un nivel corespunzător de decizie iar orice discutie între doi primari și un președinte de Consiliu Județean sau chiar prefect nu are cum să ducă la un rezultat, pentru simplul motiv că lasă în afara ei tocmai actorii principali, infrastructura și operatorii ”, spune el. “România are nevoie de un model național susținut de Guvern, cu o metodologie stabilită prin lege, nu gândită pe genunchi doar pentru un loc ci la nivel de sistem, de țară. Identificăm câte linii de acest fel avem, le împărțim pe categorii și necesar de finanțare și construim astfel sistemul national cu metodologia aferentă”, spunea el.
Costescu afirma că este necesară o implicare mai mare a autorităților locale în această problemă care să ducă la responsabilizarea acestora. „Este un pas bun să li se dea lor banii sau libertatea de a cere bani de la buget. Atunci când au responsabilitatea aceasta și trebuie sa-si fundamenteze bine cererea de finanțare, identificarea cererii de transport se face cu mai multă grijă. Dacă pentru acest transport vor trebui să renunțe eventual și la un teren de fotbal în pantă sau la un parc cu 100 de bănci și 200 de coșuri de gunoi, aflat la 3km de sat, vor fi de două ori mai atenți. Nu vor mai cere, zece trenuri doar pentru ca numărul sună bine în campanie, ci exact câte este nevoie pentru, spre exemplu, transportul elevilor spre școală, sau al navetiștilor”, spunea el.
Modelul administrării transportului regional de călători de către administrații regionale este răspândit în mai multe țări ale UE, printre care Germania, Olanda, Franța, Italia.