spot_img
sâmbătă, septembrie 24, 2022
spot_img

Opoziția: Planul pentru infrastructură feroviară este despre „îngroparea” acesteia

Cătălin Drulă, fost ministru al Transporturilor și vicepreședinte USRPlus, a criticat joi seară planul pentru infrastructură feroviară, imediat după adoptarea acestuia. Drulă nu a scăpat ocazia de a își lăuda realizările.
Argumentele criticilor făcute de Cătălin Drulă  sunt sumele insuficiente alocate pentru diferite acțiuni de reparare și modernizare a căii ferate.
„Conform acestui document oficial, doar 6% (0,37 mld din 6,2 mld) din fondurile necesare în următorii 4 ani pentru reînnoirea căii ferate vor fi alocate! (Tabelul 6 atașat din Planul de acțiune). Reînnoirea este operațiunea de înlocuire a cadrului piatră spartă – traverse – prinderi – șină + macazuri (aparate de cale) și conform Strategiei feroviare a României pe 2021-2025 este cea mai importantă operațiune pentru revitalizarea căii ferate”, spune Drulă.
Fostul ministru nu scapă ocazia de a se lăuda. „În 2021, am investit un record de 200 de milioane de lei în reînnoiri. Adică mai mult decât în toată perioada 2017-2020 însumat. Asta înseamnă aproape 100km de cale ferată pe care viteza a fost adusă la standardul constructiv. Un astfel de exemplu, este Buzău-Făurei, 40 km pe care cu ~12 mil € în 6 luni a fost ridicată viteza de la 30km/h la 120km/h pe unul din fire”. El spune că acum „exact acest sector este prins pentru reînnoire cu o valoare mincinoasă în Planul de acțiune adoptat astăzi: 190 milioane euro. În condițiile în care în 2021, am făcut jumătate din lucrare (un fir din două) cu 12 mil euro!”
„În mod normal în 2022 lucrarea ar trebui continuată și finalizat și firul II, dar în Planul adoptat astăzi această reînnoire este trecută cu termen „după 2027”.

Drulă: Proiectele bat pasul pe loc după plecarea mea din minister

Proiectele nu ar merge bine după plecarea lui din minister. „Am prins fonduri în PNRR pentru Reînnoire (spre exemplu, pe București-Pitești), dar proiectele bat pasul pe loc după ce-am plecat de la minister.
Conform Strategiei pentru infrastructură feroviară, în 2021 ținta era de 70km și am depășit-o: 100km după cum spuneam. Pentru 2022, ținta este de 150km, dar pare cu noua conducere a ministerului, văzând documentele oficiale și lipsa de acțiune, că e deja în pericol. Pentru 2023, ținta este de 250km, iar pentru 2024, de 375km, iar spre sfârșitul deceniului am ajunge la 700km/an. E nevoie de această creștere pentru a duce calea ferată într-o zonă de decență, dar noile intenții strategice ale ministerului Transporturilor ne prăbușesc speranța. Oare dl. Grindeanu știe că a inițiat un document care prevede că doar 6% din fondurile necesare vor fi alocate?”.
Tabelul invocat de Drulă nu conține și sume prevăzute pentru 2025 căci, după cum se precizează într-o notă de subsol acestea urmau să fie stabilite în legea bugetului de stat pe 2022 (aprobat totuși la 20 decembrie).

Ce își mai propune planul de acțiune feroviară

După cum a relatat aici Club Feroviar, planul de acțiune feroviară își mai propune la capitolul mărfuri transportate:

  • creşterea volumului de mărfuri transportate pe calea ferată cu 12,418 milioane de tone, în condiţiile în care în 2020 s-au transportat 49,671 milioane de tone;
  • creşterea parcursului total al mărfurilor pe calea ferată cu 3.078 milioane de unităţi de transport (tone-km), în condiţiile în care parcursul total al mărfurilor pe calea ferată realizat în 2020 a fost de 12.291 milioane de tone-km.

Având în vedere datele statistice privind traficul rutier de marfă realizat în anul 2020, obiectivul de creştere asumat prin PNRR echivalează cu transferul modal către calea ferată a următoarelor cote din traficul rutier de marfă realizat în anul 2020:

  • 4,66% în ceea ce priveşte volumul de mărfuri transportate;
  • 5,58% în ceea ce priveşte parcursul total al mărfurilor (tone-km).

Ultimele Articole