În pofida proiectelor feroviare numeroase derulate în Port Constanța, traficul de mărfuri, ce reprezintă o oportunitate și pentru transportatorii feroviari, a fost în scădere semnificativă anul trecut față de 2023. Aceasta ar putea sugera o nevoie de promovare a Portului, concomitent cu ameliorarea rețelei conexe de transport, precum coridoarele feroviare și rutiere naționale care îl deservesc.
Traficul general de mărfuri al Portului Constanța a înregistrat anul trecut o scădere de la 92,6 milioane tone la 77,5 milioane tone, respectiv o diminuare de 15,1 milioane tone sau 16,3% în cei doi ani, potrivit datelor statistice publicate ieri de port.
Pe lângă faptul că e o evoluție generală proastă, avem de-a face și cu una negativă pentru calea ferată. Astfel, mărfurile vrac, unele dintre cele mai potrivite transportului cu trenul și care dețineau o pondere de peste o jumătate din total, au scăzut cu 16 milioane de tone sau 27%, mult peste media scăderii generale.
Traficul de containere a crescut ușor cu aproximativ 10% de la 548 mii la 592 mii, creștere de 500 mii tone.
Pe grupe de marfă, cerealele, categorie care este majoritară la transport în port (aproximativ 39%), a înregistrat o scădere drastică de 10 milioane de tone, cel mai probabil urmare a reluării traficului prin porturile ucrainene de la Marea Neagră. O scădere de o treime a înregistrat și transportul de combustibili solizi de la 3,1 milioane tone la 2,1 milioane de tone. Petrolul brut a marcat însă o creștere de la 7,7 milioane tone la 9 milioane de tone.
O scădere drastică a fost întâlnită și la grupa semințe uleioase, fructe oleaginoase și grăsimi, unde volumul de mărfuri transportate prin Port s-a micșorat de la 9,2 milioane de tone la 3,2 milioane de tone.
Scăderi până la niveluri apropiate de zero se întâlnesc la capitolele cartofi, alte legume și fructe proaspete sau congelate (de la 3024 tone la zero tone) și articole fabricate din metal (de la 6.700 tone la 28 de tone).
Unde apar creșterile. Proiecte de dezvoltare
Creșterile apar la grupele ciment și var nestins (de la 570 mii la 640 mii tone), echipamente mașini de la 420 mii tone la 940 mii tone, îngrășăminte (de la 4,9 milioane de tone la 5,3 milioane de tone) minerale brute (de la 560 mii tone la 850 mii tone), minereuri și deseuri neferoase (de la 426 mii tone la 724 mii tone), petrol brut (de la 7,6 milioane de tone la 9 milioane de tone) etc.
În toamna anului trecut, Guvernul a anunțat că alocă peste 750 de milioane de lei pentru lucrările de reabilitare necesare pentru a asigura un al doilea acces feroviar în Portul Constanța.
“Continuăm să investim în continuare în dezvoltarea Portului Constanța, obiectiv strategic al României. Ținta este transformarea lui într-un hub logistic la Marea Neagră. Finanțăm cu peste 750 de milioane de lei lucrările de reabilitare pentru a asigura un al doilea acces feroviar în Portul Constanța”, spunea premierul Marcel Ciolacu.
Lista dezvoltărilor din port include ,,Reabilitarea şi electrificarea liniei CF 816 Palas – Port A, consolidare tunel km 224+670-225+160, pentru a asigura al doilea acces feroviar în Port Constanţa”, lucrare de utilitate publică de interes național.
