Deşi are o reţea feroviară mică în materie de kilometri, în următorii ani Bulgaria intenţionează să îşi concentreze atenţia pe proiectele de modernizare şi construcţie, precum şi pe digitalizarea acestui sistem de transport. În prezent, sunt în lucru proiecte care au fost finanţate în fostul exerciţiu bugetar european, iar de la lansarea iniţiativei UE privind finanţarea proiectelor pentru redresarea şi dezvoltarea economică şi susţinerea obiectivelor climatice, Bulgaria s-a angajat în promovarea transportului durabil prin alocarea investiţiilor în proiecte feroviare cu accent şi pe digitalizare.
Bulgaria îşi stabileşte proiectele de investiţii în transport până în 2030 în baza strategiei pentru un transport integrat, aprobată în 2017, care pune accentul pe necesitatea creării unui sistem de transport funcţional, conectat şi dezvoltat pentru a susţine relaţiile economice şi comerciale, dar şi pentru a corespunde cererilor de transport şi a juca un rol important în sistemul internaţional.
Creşterea competitivităţii, a eficienţei, a accesului, a conectivităţii şi consolidarea sa sunt componentele care au contribuit la “obţinerea” unui plan strategic capabil să abordeze acest sector din toate unghiurile, inclusiv cel al reducerii semnificative a efectului asupra mediului. Strategia este construită în baza politicii europene, a necesităţii naţionale şi internaţionale şi ca arie de tranzit importantă care să poată să atragă un volum mare de pasageri şi mărfuri care, axat pe reducerea emisiilor, să poată să absoarbă traficul de pe rutier către feroviar şi căi navigabile interioare.
Reţeaua feroviară, formată de linii ce însumează peste 4700 km din care 2.871 km reprezentând 71% este electrificată, ceea ce plasează Bulgaria în rândul celor şapte state europene – alături de Luxemburg, Elveţia, Belgia, Olanda, Suedia, Austria şi Italia – cu o reţea electrificată în proporţie de peste 70%. Un alt aspect pozitiv al sistemului feroviar bulgar vizează creşterea puternică a segmentului de marfă înregistrată în 2020, în ciuda unei scăderi generale înregistrate la nivelul Europei. Conform 10th Annual Market Monitoring al IRG-Rail, publicat în acest an, Bulgaria este clasată pe primul loc la acest capitol, cu o creştere de peste 16%, urmată de Grecia, România şi Croaţia. De asemenea, şi pe segmentul de pasageri, Bulgaria a înregistrat cea mai mică reducere în passenger-km, fiind de 27% faţă de 2019, în condiţiile în care statele vestice au raportat scăderi dramatice, cum ar fi Irlanda şi Marea Britanie, cu o reducere a traficului de pasageri de 65%, sau Italia (-61%), Spania (-59%), Olanda (-55%).
Reţeaua feroviară bulgară este traversată de trei coridoare europene (ETCs) care, conform TEN-T review, vor fi reprezentate de Rhine-Danube, Baltic-Black-Aegean Seas şi Western Balkans. Politica europeană precizeză că până în 2030 rețeaua centrală TEN-T trebuie finalizată în așa fel încât să corespundă standardelor ce ţin de electrificare şi posibilitatea de circulaţie a trenurilor lungi de 740 m, urmată de termenul limită intermediar, 2040, când reţeaua centrală va fi extinsă cu noi standarde, permiţând trenurilor de pasageri să circule cu o viteză minimă de 160 km/h şi va fi digitalizată prin instalarea ERTMS. Din 2050, întreaga reţea de transport a Europei va trebui să fie finalizată, fiind incluse secţiunile, parte a reţelei comprehensive.
În baza acestei politici, care trebuie să menţină ambiţia UE privind neutralitatea climatică pentru 2050, la fel ca celelalte state europene, şi Bulgaria trebuie să îşi alinieze infrastructura pentru a deveni parte integrantă a sistemului de transport european care să corespundă cerinţelor de calitate ridicată, eficienţă şi capacitate.
Nu putem spune de infrastructura feroviară bulgară că este una care poate concura rapid cu cele din vestul Europei, însă acum cinci ani, când a fost trasată direcţia de dezvoltare a sistemului de transport, s-au identificat legăturile lipsă între cerere şi disponibilitatea infrastructurii, măsuri operaţionale şi organizatorice care iau în calcul diferite ipoteze ale transportului feroviar, ajungându-se la o serie de concluzii menite să reducă sau să elimine discrepanţele şi punctele nevralgice ale acestui mod de transport care va trebui să ajungă la o eficacitate maximă.
Un aspect important de menţionat este recentul anunţ făcut de Ministrul Transporturilor Nikolay Sabev conform căruia Bulgarian State Railways (BDZ) îşi combină operaţiunile de pasageri şi marfă într-o singură companie pentru a atinge stabilitatea financiară. Planurile arată că din 2023 acest proces ar trebui să aducă rezultate optime, an în care sistemul feroviar va merge pe o direcţie pozitivă prin furnizarea unor servicii de transport curat şi sigur. De asemenea, viziunea guvernului vizează ca necesităţile de venituri să fie realizate prin creşterea cotei de piaţă, iar costurile să fie administrate mult mai eficient.
În prezent, pe infrastructură se circulă în mare parte cu o medie de 60 km/h, maximum 80 km/h (pe 40% din reţea), în afara unor secţiuni modernizate, aceasta fiind una dintre cele mai scăzute viteze din Europa, reflectându-se în calitatea scăzută a serviciilor. Pe 24.5% din liniile principale se circulă cu o medie de 80-100 km/h.
Pentru a atinge o viteză de deplasare de 120 şi 160 km/h pe mare parte din reţea, Bulgaria trebuie să implementeze proiecte de modernizare şi reconstrucţie a liniilor determinând astfel creşterea siguranţei, asigurarea unui trafic rapid şi eficient, câştigând cota de piaţă pe ambele segmente şi, în plus, va contribui la reducerea emisiilor din transport. Bineînţeles că o altă problemă este cea a materialului rulant care nu oferă condiţii adecvate şi trebuie reînnoit prin achiziţia de noi trenuri şi modernizarea celor existente, iar 70% din parcul de material rulant de marfă se confruntă cu o situaţie precară, vehiculele fiind caracterizate de o eficienţă scăzută.
Planul verde
În realizarea proiectelor, finanţarea europeană este vitală, iar Recovery and Resilience Plan (RRF) este un instrument care va asigura implementarea acestora într-un timp mai rapid deoarece proiectele ar trebui implementate până în 2026.
Prin Connecting Europe Facility (CEF) 2014-2020, Bulgaria a primit un sprijin financiar de 413.9 milioane EUR pentru 27 de proiecte de transport cu investiţii totale de 558.5 milioane EUR. Din valoarea totală, 464.9 milioane EUR a fost suma alocată pentru implementarea a 11 proiecte de cale ferată, parte a Core Network corridors.
Şi Cohesion Fund, care a alocat Bulgariei 11.2 miliarde EUR este un alt instrument important privind finanţare proiectelor de transport şi energie, care au primit 1.35 miliarde EUR. Pe segmentul feroviar, targetul CF a implicat reconstrucţia a 166 km de linii, ca parte a TEN-T.
Dar, din 2021 a început o altă perioadă financiară pentru 2027, oferind Bulgariei o nouă perspectivă de implementare a proiectelor, cu măsuri ce au un nou obiectiv care se concentrează pe reducerea impactului asupra mediului şi abordarea proiectelor din unghiul luptei împotriva schimbării climatice. Bulgaria se confruntă cu marea problemă a calităţii aerului, Comisia Europeană sesizând Court of Justice of the EU de două ori din cauza nerespectării continue a valorilor limită, principala sursă a poluării fiind transportul şi sectorul încălzirii menajere.
În perioada 1990-2019, emisiile GHG din sectorul de transport al Bulgariei a crescut cu 52%, iar în ultimii cinci ani, cele din transportul rutier au crescut semnificativ, dezvoltarea unui transport durabil fiind pusă sub semnul întrebării. De asemenea, şi introducerea ERTMS şi a sistemelor inteligente de transport (ITS) este la o rată scăzută, existând riscul de a nu se integra în politicile europene de digitalizare şi reducere a impactului asupra mediului. În condiţiile în care Europa se concentrează pe mutarea traficului rutier către sistemele de transport durabil – căi ferate şi canale de navigație – Bulgaria este presată să implementeze proiecte care să poată oferi capacitate şi calitate a serviciilor de transport pentru a putea face faţă noilor politici de promovare şi utilizare a transportului durabil. În plus, şi transportul urban prietenos cu mediul trebuie să fie abordat nu doar în capitală, ci şi în celelalte oraşe mari care au nevoie de o transformare la acest capitol. În acest sens, populaţia are nevoie de o modelare a comportamentului, iar autorităţile pot determina acest lucru prin proiectele pe care trebuie să le implementeze, incluzând construcţia unei infrastructuri coerente şi integrate, crearea unui sistem de ticketing unitar ce va oferi accesibilitate şi interoperabilitate.
Bulgaria intenţionează să demareze proiecte de peste trei miliarde EUR pentru modernizarea şi construcţia infrastructurii feroviare până în 2027, ca parte a actualului buget european. Anul acesta, Bulgaria a anunţat că a depus opt proiecte de transport estimate la 391 milioane EUR pentru finanţarea prin CEF 2021-2027. Proiectul cu cea mai mare sumă, de 292 milioane EUR, a fost depus de NRIC şi vizează modernizarea liniei Vidin – Sofia şi creşterea vitezei de deplasare pe secţiunea Medkovets – Sratsimir la peste 160 km/h pentru trenurile de pasageri şi 120 km/h pentru cele de marfă, viteze ce pot fi atinse şi prin construcţia unei secţiuuni de 14 km care să reducă distanţa şi să separe traficul de marfă în zona aglomerată.
Planurile indică faptul că o parte din proiecte vor primi finanţare prin programul operaţional Transport Connectivity 2021-2027, care include proiecte precum reabilitarea liniilor Sofia – Pernik, Karnobat – Sindel. Administratorul de infrastructură feroviară NRIC intenţionează să dezvolte joncţiunile feroviare din Gorna Oryahovitsa (nordul Bulgariei), Varna şi Ruse, să modernizeze linia dintre Burgas şi Plovdiv şi să creeze conexiunile feroviare cu aeroporturile.
Un alt proiect ce va fi implementat este etapa a doua a reabilitării liniei Elin Pelin – Kostenets (51 km), ca parte a liniei Sofia-Plovdiv pe rețeaua centrală TEN-T. Proiectul va contribui la eliminarea blocajului actual pe coridorul care traversează Bulgaria şi va sprijini dezvoltarea Orient/East Med la nivelul ţării. Cu un cost eligibil de 555 milioane EUR, Banca Europeană de Investiții ar putea aloca o finanţare de 50 milioane EUR pentru realizarea proiectului. În 2020 a fost semnat contractul pentru lucrări de construcţie pe Lot 3, ce include construcţia catenarei, a sistemelor şi facilităţilor de alimentare electrică, instalarea sistemelor video de supraveghere și de informare a pasagerilor. Se vor construi 8 tuneluri cu linie dublă ce însumează 5.5 km, două viaducte de un km şi 11 poduri cu o lungime totală de 780 metri, precum şi construcţia Nemirovo stop.
În 2021 au fost lansate lucrările pentru construcţia unui tunel pe secţiunea Elin Pelin – Vakarel (20 km) în lungime de 7 km şi a două puncte de oprire în Elin Pelin şi Vakarel.
Proiectul liniei va fi finalizat în 2023 şi este implementat în paralel cu reabilitarea liniei Kostenets – Septemvri care a primit finanţare prin CEF. Acesta a fost lansat în 2020 şi cuprinde modernizarea a 24.4 km de linie dublă şi electrificată, instalarea sistemelor de semnalizare şi telecomunicaţii, construcţia unei noi staţii şi reconstrucţia staţiei Belovo, precum şi construcţia a trei tuneluri cu o lungime totală de 4.6 km şi a 23 de poduri şi viaducte (2.5 km în total).
Conform CE, proiectul de modernizare a secţiunii Elin Pelin – Kostenets are o valoare de 665.3 milioane EUR, din care 471.5 milioane EUR sunt fondurile asigurate de Cohesion Fund 2014-2020.
În linii mari, RRF are un cost nerambursabil de 6.9 miliarde EUR, iar prin reglementarea RRF, Bulgaria nu a solicitat niciun împrumut. Planul este structurat pe 12 componente grupate în patru piloni ce includ segmentul de inovaţie, de “green” și conectare. Bulgaria înglobează 103 măsuri individuale, din care 47 sunt reforme şi 56 sunt investiţii.
În cadrul politicii de tranziţie “verde”, planul are în vedere trei mari segmente ce includ o accelerare a decarbonizării sectorului energetic cu o finanţare de 1.7 miliarde EUR, eficienţa clădirilor private şi publice cu 924 milioane EUR, iar pentru dezvoltarea unui transport durabil sunt incluse finanţări de 666 milioane EUR, cu referire la proiectele de promovare a vehiculelor fără emisii, creşterea siguranţei rutiere, alocarea investiţiilor în calea ferată şi transportul intermodal, precum şi implementarea proiectelor de transport urban durabil.
La fel ca în cazul RRF al tuturor statelor membre, obiectivul climatic este primordial, iar în cazul Bulgariei, 58.9% din fonduri, adică cca 3.7 miliarde EUR, se vor concentra pe targetul climatic, incluzând toate sectoarele care necesită această abordare.
Bulgaria înregistrează o dezvoltare limitată a infrastructurii de transport, iar proiectele pe TEN-T progresează încet, ceea ce afectează circumstanţele de dezvoltare economică şi socială, ducând la diferenţe mari între regiunile ţării pe axa nord-sud. În 2021, finalizarea proiectelor pe rețeaua centrală TEN-T era de doar 12% şi dacă această situaţie persistă, Bulgaria riscă să nu îndeplinească obiectivul finalizării acesteia până în 2030, ceea ce va atrage scăderea semnificativă a gradului de integrare, în condiţiile în care investiţiile în proiectele de transport sunt vitale şi pentru conectivitate la nivel internaţional cu statele vecine.
În cadrul “Connect Bulgaria”, planul RRF include reforme şi investiţii pentru creşterea competitivităţii şi dezvoltarea transportului durabil prin îmbunătăţirea transportului şi a conectivităţii digitale, aceasta din urmă urmând să beneficieze de investiţii de 385.2 milioane EUR prin RRF.
Pentru un sistem de transport durabil, Bulgaria va investi prin RRF 665.8 milioane EUR din care 552 milioane EUR reprezintând cca 83% se vor aloca proiectelor şi măsurilor cu obiective climatice. Suma va fi alocată pentru îmbunătăţirea sustenabilităţii transportului rutier şi feroviar prin promovarea şi introducerea vehiculelor fără emisii, creşterea siguranţei rutiere, dezvoltarea semnificativă a căii ferate, a transportului intermodal şi a mobilităţii urbane sustenabile.
Politicile şi investiţiile privind transportul şi dezvoltarea unui sistem de mobilitate durabil sunt bazate pe reducerea amprentei de carbon şi optimizarea siguranţei transportului rutier. Măsurile ce urmează să fie implementate vor deschide calea către o tranziţie verde prin crearea unui cadru legislativ ce promovează transportul durabil, cel public şi alocă finanţare pentru proiectele ce sunt construite pe acest concept.
Un sistem smart de cale ferata
În afară de RRF, proiectele vor beneficia şi de investiţii prin ERDF, Cohesion Fund, precum şi Just Transition Fund (JTF).
Pe sectorul feroviar se propune alocarea investiţiilor în modernizarea şi digitalizarea reţelei şi serviciilor, introducerea ERTMS la scară largă, construcţia unui terminal intermodal în Ruse, achiziţia de material rulant zero emisii destinate traficului suburban şi interregional, şi realizarea proiectelor pentru un transport public curat, aici fiind implicată Sofia, prin dezvoltarea sistemului de metrou şi implementarea unui proiect pilot pentru mobilitate durabilă. În afară de dezvoltarea transportului durabil, aceste proiecte vor contribui la o tranziţie verde şi digitală şi va facilita o dezvoltare teritorială echilibrată. Investiţiile ce urmează obiectivul de coeziune teritorială, pe sectorul de transport, implică o serie de regiuni din Bulgaria, în special cele din nord, centrale şi de vest, conform importanţei strategice care ţine de formarea unui stat mai bine conectat şi de a corecta denaturarea actuală în favoarea regiunilor sudice, în special cea din zona extinsă a Sofiei.
Planul de rezilienţă menţionează o serie de proiecte feroviare şi de transport urban durabil care vor fi implementate cu un buget total de 611 milioane EUR. Pentru introducerea sistemelor de digitalizare a transportului feroviar şi implementarea ERTMS pe secţiunea Ruse-Kaspichan, bugetul prevăzut este de 105.2 milioane EUR. Acest proiect implică reabilitarea liniei Ruse-Varna în lungime de 232 km, proiect ce constă în lucrări pe secţiunile Ruse-Kaspichan (a 141 km single track and electrified) şi Kaspichan-Varna (a 85 km double track and electrified line).
Linia a fost construită în 1866 şi necesită lucrări de reconstrucţie şi modernizare, fiind o conexiune importantă pe TEN-T Comprehensive Network deoarece este legătura unică între portul Ruse (pe Dunăre) şi portul Varna (la Marea Neagră), iar mai departe se asigură legătura către un alt stat membru – România, prin continuarea liniei Giurgiu-Bucureşti. Proiectul va contribui la îmbunătăţirea traficului feroviar de marfă şi pasageri atât în Bulgaria, cât şi în relaţie cu România şi alte state membre şi a fost dezvoltat pentru eliminarea unui blocaj al interconexiunilor între regiunea Sud-Estică a Uniunii Europene şi a statelor vecine UE.
Pentru material rulant, inclusiv instalarea ERTMS, planul include un buget de 340.5 milioane EUR, în timp ce pentru instalarea echipamentelor de bord ale sistemului european de control al trenurilor valoarea menţionată este de 32.2 milioane EUR. De asemenea, proiectul de construcţie al terminalului intermodal din Ruse va beneficia de 22.58 milioane EUR.
În afară RRF, Bulgaria se află în proces de modernizare, dar şi digitalizare a infrastructurii feroviare. Anul trecut, Ministerul Transporturilor a lansat administratorul de infrastructură feroviară NRIC, a lansat proiectul de instalare a sistemelor de semnalizare şi comunicaţii, inclusiv ETCS Level 1 pe linia Plovdiv – Burgas cu o lungime de 293 km, din care 140 km este single track, alocând 95.3 milioane EUR. Proiectul include modernizarea sistemelor de semnalizare din 18 staţii şi instalarea electronic interlockings, a unui nou sistem de control al trenurilor şi a unui sistem CCTV pe secţiunea dintre Manole şi Burgas, iar în Plovdiv se va introduce un TMS şi un sistem de monitorizare a materialului rulant pentru creşterea siguranței traficului pe toată linia. Acest proiect reprezintă a doua etapă a proiectului de reabilitare a liniei Plovdiv – Burgas, cu o valoare de 414.15 milioane EUR, care a primit finanţare europeană prin Cohesion fund de 293.4 milioane EUR.
În cadrul proiectului de modernizare a infrastructurii feroviare din regiunea Plovdiv, care va avea conexiune cu Burgas, recent, Ministrul Transporturilor Nikolay Sabev a anunţat că se vor demara lucrările de proiectare a unui sistem feroviar urban în Plovdiv care are undă verde prin aprobarea în cadrul Planului Național de Recuperare și Reziliență.
Proiectul este implementat în cea mai mare zonă economică Plovdiv – Trakia, iar guvernatorul regional va trimite scrisori către primarii municipalităţilor şi către zonele industriale din regiunea oraşului prin care se vor prezenta proiectul şi locaţiile viitoarelor staţii, ca parte a unui plan de a forma joncţiuni feroviare care să ofere conexiune către celelalte moduri de transport. Este vorba de a doua etapă a construcţiei Plovdiv Railway Junction, cuprins într-un program operașional prin care se va susţine construcţia unei infrastructuri moderne, interoperabile şi accesibile pentru încurajarea transportului durabil. Proiectul va oferi mobilitate rapidă şi sustenabilă, în special pentru 45.000 de locuitori care utilizează maşina pentru deplasarea către locurile de muncă şi din cauza traficului rutier intens, întregul sistem de mobilitate este îngreunat.
Prima etapă a proiectului a primit finanţare europeană de 87.9 milioane EUR prin CEF din totalul costului proiectului de 103.48 milioane EUR. Dezvoltarea nodului feroviar Plovdiv, parte a Orient/East-Med Corridor, necesită construcţia infrastructurii fizice şi a sistemelor de semnalizare moderne pentru asigurarea interoperabilităţii cu reţeaua feroviară europeană şi este parte a angajamentului Bulgariei de a finaliza secţiunile Core Network până în 2030. Proiectul include modernizarea, electrificarea şi instalaţia sistemelor de semnalizare şi telecomunicaţie, a peste 23 km de cale ferată, şi modernizarea staţiilor Plodviv, Skutare şi Krumovo şi a Plovdiv East Marshalling yard.
Instalarea ERTMS implică şi secțiunea de linie Voluyak – Dragoman (35 km) care asigură conexiunea către Serbia pentru care NRIC a lansat la finele lui 2020 o licitaţie cu o valoare de 9.6 milioane EUR pentru proiectarea şi construcţia noului sistem de semnalizare, pentru care au fost depuse trei oferte. Secţiunea face parte din proiectul global al liniei Sofia-Dragoman (43 km), o axă sud-estică ce face parte din planurile de extensie a TEN-T către statele vecine. Proiectul de modernizare a liniei a fost estimat la 167.8 milioane EUR.
Proiectul are importanţă majoră deoarece va asigura interoperabilitatea reţelei feroviare europene şi va creşte capacitatea şi eficienţa infrastructurii existente şi optimizarea siguranţei traficului feroviar.
Sofia, câștigătoare la investiții
Pentru transportul urban, RRF include mai multe proiecte ce cuprind un proiect pilot de mobilitate durabilă pentru finanţarea materialului rulant (39 milioane EUR), dezvoltarea unui proiect pilot privind sisteme de rute integrate (3.66 milioane EUR), implementarea unui alt proiect pilot de realizare a unei infrastructuri cu puncte de încărcare (2.4 milioane EUR), precum şi realizarea unei infrastructuri de ciclism care ar primi 1.7 milioane EUR.
Sistemul de metrou din Sofia este proiectul de mobilitate urbană durabilă cu cel mai mare buget, de 110.5 milioane de euro şi cuprinde finalizarea proiectului Liniei 3 de metrou care va avea o lungime totală de 21 km cu 21 de staţii, proiect implementat în cadrul a patru etape. Prima secţiune de 8 km cu 8 staţii între districtele Krasno Selo şi Hadji Dimitar a fost pusă în operare în august 2020. Valoarea proiectului a fost de 398.2 milioane EUR, din care 321.8 milioane EUR au fost finanţarea europeană.
În aprilie 2021 a fost deschisă a doua secţiune de 4 km şi 4 staţii, conectând districtele Ovcha Kupel şi Gorna Banya. Construcţia secţiunii a avut o valoare de 101.9 milioane EUR din care 68.5 milioane EUR a fost finanţarea acordată de Uniunea Europeană, ambele proiecte primind fonduri prin Programul Operațional “Transport and Transport Infrastructure” 2014 – 2020.
În prezent este în construcţie secţiunea a treia care include o linie de 3 km deservită de 3 staţii între MS 5 (Road junction Nadezhda) către MS 2, în Levski RD.
Recent, Banca Europeană de Investiții a anunţat că evaluează proiectul de construcţie a celei de a treia extensii a Liniei 3 care are un cost estimat la 436 milioane EUR, iar banca propune o finanţare de 196 milioane EUR. Această secţiune va fi construită în cadrul a două loturi, primul implicând o secţiune de 3 km deservită de 3 staţii, iar al doilea vizează construcţia unei secţiuni de 5.6 km şi 6 staţii. Această secţiune este finanţată de RRF cu suma sus-menţionată, ce include două componente. Una are o valoare de 15.3 milioane EUR şi include lucrări de construcţie şi ERTMS, iar a doua este de 95.2 milioane EUR şi implică realizarea liniei de 3 km şi 3 staţii.
Etapa a patra cuprinde construcţia unei extensii de 6 km şi 6 staţii care va începe de la Academia Militară din Evlogi și Bulevardul Hristo Georgievi. Conform proiectului secţiunii, construcţia va fi implementată în cadrul actualului buget european (2021-2027).
Articol apărut in Railway PRO – Mai.
