Noua cale ferata Ungaria – Serbia – Romania

 

In urmatorii opt-zece ani ar putea fi construita o noua ruta de cale ferata care sa porneasca din Pecs si sa treaca prin Baja (Ungaria), Subotica (Serbia), Szeged, Hodmezovasarhely, Bekescsaba (Ungaria), Salonta, Oradea (Romania) ajungand, dupa 500 de km, la Debrecen, informeaza MTI.

Investitia fiind estimata, potrivit deputatului ungar Janos Lazar, la 800 de miliarde de forinti (2,5 miliarde de euro), scrie cotidianul ungar Delmagyarorszag in editia de joi. Potrivit articolului, alesul a purtat deja discutii despre planul noii rute feroviare sudice cu Viktor Orban, iar premierul Ungariei a acceptat propunerea.

Janos Lazar a spus ca in aprilie va avea loc o sedinta a guvernelor Serbiei si Ungariei, iar proiectul va fi pus pe ordinea de zi. Deputatul are informatii ca Guvernul de la Belgrad ar sustine si financiar investitia.

Proiectul este in concordanta cu strategia Uniunii Europene de dezvoltare a retelei de transport, astfel ca poate atrage si fonduri comunitare, iar deputatul i-ar sugerat premierului ungar sa aloce fonduri si de la bugetul tarii.

Pe unele sectiuni, calea ferata poate deservi trenuri suburbane, precum tramtrain-ul dintre Szeged si Hodmezovasarhely.
Din acest motiv, unele sectiuni vor fi electrificate. Multumita acestei investitii, pe viitor s-ar putea ajunge din Szeged la Subotica in 30 de minute, iar la Pecs in mai putin de doua ore, timpul calatoriei dintre Pecs si Baja fiind redus la o jumatate de ora.

Janos Lazar a anuntat: unele sectiuni ale caii feroviare, cele
care leaga Pecs de Baja, precum si Szeged de Bekescsaba si Gyula, ar putea fi construite inca in acest mandat guvernamental, adica pana in 2022. Tramtrain-ul dintre Szeged si Hodmezovasarhely ar putea deveni functional chiar mai devreme.

Intreaga ruta de 500 de km ar putea fi construita, considera politicianul, in circa opt-zece ani. Acesta a explicat ca ruta de cale ferata nu va fi, defapt, noua, la premier el prezentand idea cu ajutorul unei harti din 1910, pe care figureaza traseul feroviar. Reconstruirea liniei de cale ferata ar putea fi ameliora daunele cauzate de Tratatul de la Trianon, pretinde Lazar. “Vom semnala guvernelor sarb si roman: incheiem cu trecutul, privim spre colaborarea din viitor”, a afirmat deputatul.

Acesta nu este singurul proiect feroviar care ar uni tarile din regiune, dupa cum a relatat anterior publicatia noastra. Reamintim ca Ministrul roman de Externe, Teodor Melescanu, si omologul sau ungar, Péter Szijjártó, au convenit in privinta dezvoltarii unei linii de cale ferata de mare viteza intre Cluj-Napoca si Budapesta, conform unui comunicat al ministrului ungar de Externe.

“Guvernul Ungariei a aprobat o finantare in valoare de 1 miliard de forinti (3,3 milioane de euro) pentru studiul de fezabilitate al acestui proiect. Guvernul Ungariei nu are nicio obiectie fata de planul Romaniei de a extinde calea ferata de mare viteza pana la Bucuresti”, a spus Péter Szijjártó.

Anterior, ministrul ungar de Externe declarase ca proiectul unui tren de mare viteza care sa lege Budapesta prin Cluj de Bucuresti trebuie sa fie prioritar.

Cele doua state vecine nu se afla la prima initiativa in acest sens. Astfel, in 2007, guvernele Romaniei si Ungariei au semnat, la Sibiu, o Declaratie comuna pentru construirea unei linii de cale ferata, de mare viteza, pe ruta Budapesta – Curtici – Bucuresti – Constanta.

Proiectul a mai fost readus in discutie cand si cand, ba chiar a fost inclus in cateva programe de guvernare, ultimul din acesta fiind programul de guvernare 2013 – 2016, fara insa sa fi existat un demers notabil in acest sens.

In acelasi timp Ungaria pare a se pregati sa devina un nod feroviar important in regiune. Ungaria urmeaza sa fie traversata si de o noua relatie pe directia nord-sud. In prezent se lucreaza la un studiu de fezabilitate al liniei de mare viteza Budapesta-Bratislava-Ostrava-Varsovia. Proiectul face parte din strategia de conexiune a celor patru tari apartinand grupului Visegrád, Cehia, Ungaria, Polonia si Slovacia. Pentru acest proiect, Grupul Visegrád se bazeaza pe participarea Bancii Europene de Investitii in finantarea proiectului.