Un pasaj peste calea ferată București-Constanța, pe care în 2018 Primăria Capitalei intenționa să-l construiască – Nodul Avionului -, este aprobat abia acum de Ministerul Transporturilor. Între timp însă, Municipalitatea s-a răzgândit și nu mai vrea să facă pasajul respectiv, pe care-l consideră prea costisitor.
Pe site-ul Ministerului Transporturilor a fost postat, în consultare publică, proiectul de Ordin al ministrului ”pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului Transporturilor și infrastructurii nr. 1448/2023 pentru aprobarea listei proiectelor analizate, aprobate și propuse spre implementare potrivit prevederilor art. 112 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, precum și pentru mandatarea companiei naționale care administrează infrastructura feroviară pentru constituirea parteneriatelor și pentru încheierea protocoalelor de implementare a proiectelor”.
Trenul metropolitan București, inclus pe lista proiectelor la un an după aprobarea parteneriatului
Potrivit Notei de fundamentare, prin acest proiect se propune constituirea unui parteneriat/asocieri între Primăria Municipiului Bucuresti și Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, pentru implementarea de proiecte privind:
a) serviciul public de transport feroviar de călători de interes local;
b) dezvoltarea infrastructurii feroviare publice;
d) reţelele destinate pentru operarea serviciilor feroviare de transport urban sau suburban de călători;
e) liniile ferate industriale şi, după caz, infrastructura feroviară privată;
f) infrastructura de servicii conexe transportului feroviar, conform prevederilor art. 1 alin. (4), sau, după caz, de servicii adiacente transportului feroviar, conform prevederilor art. 1 alin. (5);
g) gările pentru călători, clădirile acestora;
h) regenerarea urbană;
i) dezvoltarea zonelor rurale;
j) căile de comunicaţie, clădiri, împrejurimi, mobilier urban, amenajări de spaţii verzi, parcuri şi grădini publice, pieţe pietonale şi celelalte lucrări de amenajare a spaţiilor publice care contribuie la reutilizarea spaţiului urban sau, după caz, rural şi la creşterea calităţii vieţii pentru cetăţenii din zonele vizate;
l) sistemele de transport inteligente şi, după caz, subsisteme sau componente ale acestora.
Or, parteneriatul privind trenul metropolitan București a fost aprobat încă de anul trecut între CNCF CFR SA și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (TPBI). Și acesta chiar funcționează. Proiectantul care realizează studiul de fezabilitate comandat de TPBI a primit permisiunea să lucreze pe teren, fiind semnate inclusiv diverse acte birocratice privind protecția muncii sau siguranța feroviară. Parteneriatul cu TPBI vizează toate liniile ferate din București și Ilfov. Primăria Municipiului București PMB se ocupă, direct, de o parte din proiect, cea care vizează un traseu feroviar aflat preponderent pe teritoriul administrativ al Capitalei.
Nodul Avionului, proiect privind un pasaj peste calea ferată București-Constanța
Practic, proiectul de față nu face decât să completeze lista proiectelor implementate în asociere între Ministerul Transporturilor, CFR SA și autoritățile administrației publice locale. Listă pe care același proiect o mai completează și cu un alt obiectiv de investiții.
”În conformitate cu Nota conceptuală nr. 118 din 18.06.2018 pentru obiectivul de investiție <Revizuire Studiu de fezabilitate Obiect 11 – Nod Avionului>, pentru care se propune încheierea unui parteneriat, proiectul care constituie obiectul asocierii vizează construirea unui pasaj superior peste CF București-Constanța, în contextul în care traficul generat de cartierul Henri Coandă va crește în timp. Prin urmare, obiectivul de investiții <Obiect 11 – Nod Avionului: se suprapune proiectului de Tren Metropolitan București, asigurând astfel permeabilitatea și creșterea siguranței circulației feroviare”, se arată în documentul citat.
Aici se explică faptul că la nivelul Ministerului Transporturilor, cu finanțare din Programul Transport 2021-2030, se află proiectul Orbital București care conține Drumul Radial DR5 – Etapa 1: Bd. Platanilor – DNCB – Legătură Aeroport AIHC – Autostrada A0 și Etapa 2: Șoseaua Pipera prin Strada Căpitan Aviator Alexandru Șerbănescu, iar obiectivul Nod Avionului se corelează cu DR5 prin realizarea unei legături multimodale între traficul rutier și serviciile metropolitane ”pe linia București – Obor – Băneasa – Vasile Milea”. Cel mai probabil, autorul Notei de fundamentare se referă la linia București Obor-București Băneasa-Gara de Nord.
În document se amintește de Tema de Proiectare nr. DPI 10114 din 17.06.2024 privind achiziția serviciilor de elaborare documentație tehnico-economică pentru studiul de fezabilitate ”Închidere inel median de circulație la zona de nord: construire segment sudic inel median între Bd. Aerogării și Șoseaua Colentina”. Astfel, se propune încheierea unui protocol, în vederea realizării proiectului care vizează construirea unui pasaj superior peste linia de cale ferată Bucuresti-Constanta ”pentru a facilita conexiunile dintre zona centrală a orasului aflată la sud de CF București-Constanța și complexul de locuințe Henri Coandă situat pe partea de nord a aceleiași căi ferate”.
O străpungere de 1,7 km care includea un pasaj de 500 m
În afară de această ultimă referire la un document din 2024, includerea Nodului Avionului pe lista proiectelor ce vor fi realizate în parteneriat de Primăria Capitalei cu Ministerul Transporturilor și CFR SA se bazează pe o Notă din iunie 2018.
Într-adevăr, când Primăria era condusă de Gabriela Firea, pasajul peste calea ferată era considerat o prioritate. El urma să fie construit peste calea ferată București-Constanța (Magistrala 800), între Pasajul Băneasa, peste care trece bulevardul Aerogării, linia tramvaiului 5, și Pasajul Pipera, care pornește din dreptul stației de metrou Aurel Vlaicu. Practic, era vorba de un tronson de 1,7 km, care face parte din obiectivul Străpungere și supralărgire str. Avionului, situat între șos. Pipera și linia de Centură, prin Drumul Nisipoasa, str. Câmpul Pipera și str. Vadul Moldovei. Tronsonul (care ar fi trebuit să închidă inelul median de circulație din nordul Capitalei) ar fi inclus un pasaj denivelat suprateran peste CF București-Constanța, cu o lungime de 500 m.
În ședința Consiliului General al Municipiului București din data de 20 februarie 2019 au fost aprobați indicatorii tehnico-economici ai proiectului, care indicau un cost de 443.681.866,47 lei, din care lucrările efective de construcții-montaj reprezentau 261.681.382,82. Se poate observa cu ochiul liber că exproprierile necesare urmau să coste aproape cât construcția propriu-zisă, pentru că vorbim de zona de nord a Bucureștiului, unde terenurile sunt foarte scumpe.
În 2022 Primăria Capitalei a abandonat proiectul
Tocmai pentru că exproprierile costau prea mult, în 2022 Primăria Capitalei a decis să renunțe la această investiție.
”În urma unei analize comparative a documentațiilor tehnico-economice, s-a constatat faptul că, pentru obținerea terenurilor afectate de realizarea obiectivului de investiții <Obiect 11. Nod Avionului – închidere inel Median>, costurile sunt semnificativ mai mari față de cele pentru realizarea obiectivului de investitii <Drum de acces în cartier Henri Coandă prin str. Biharia>”, se arată într-o Hotărâre a Consiliului General privind aprobarea raportului referitor la stadiul realizării măsurilor din Planul Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București 2018- 2022, aferent trimestrului I al anului 2022.
Acum, potrivit unor surse Club Feroviar, Nodul Avionului ar putea redeveni de actualitate doar dacă efortul financiar va fi preluat de Primăria Sectorului 1, căci la nivelul Primăriei Capitalei nu există banii necesari.
