Consiliul Concurenței a prezentat la finele anului trecut ediția 2016-2018 a Monitorului Feroviar, document de referință ce prezintă principalele evoluții în zona infrastructurii, investițiilor și performanțelor acesteia, serviciile în gări, parametrilor transportului feroviar de mărfuri și călători. Club Feroviar prezintă vineri, din acest document, situația investițiilor în infrastructura feroviară.
Doru Cireașă
Perioada 2016-2018 se caracterizează, din punct de vedere al investițiilor în infrastructură, printr-o variabilitate pronunțată, tendință identică cu cifra de afaceri și veniturile din TUI înregistrate de administratorul și gestionarii privați ai infrastructurii feroviare, situație care a fost prezentată de către Club Feroviar joi.
Cum au variat însă în perioada menționată valoarea investiţiilor în infrastructură, cea a cheltuielilor realizate pentru întreţinere şi reparaţii, precum şi viteza medie comercială ?
Anul 2017 a fost unul bun pentru investițiile în infrastructură, în condițiile în care 2018 a fost mai slab, arată datele Consiliului Feroviar, entitate din cadrul Consiliului Concurenței.
În intervalul 2016-2018, sumele investite în infrastructură au fluctuat. În anul 2017, comparativ cu anul 2016, acestea au crescut cu aproape 20%, ca apoi să se diminueze în anul 2018 sub pragul anului 2016 cu aproape 30%.
Capitolele de scădere la investiții
Cele mai importante scăderi în anul 2018, comparativ cu anul 2016, s-au înregistrat în ceea ce priveşte investiţiile în gări, electrificare şi viaducte (aproape 100%), urmate de cele în poduri, podeţe şi tuneluri (52%). De asemenea, valoarea investiţiilor în sistemele de siguranţă a traficului s-au diminuat cu 33%.
Aceste scăderi au continuat pe întregul interval 2016-2018, în schimb sumele alocate pentru investiţiile în liniile de cale ferată au crescut în anul 2017, ca apoi sa scadă în anul 2018 cu 24% sub pragul anului 2016.
Scădere în 2018 a cheltuielilor cu întreținerea
În intervalul 2016-2018, valoarea cheltuielilor pentru lucrările de întreţinere şi reparaţie a infrastructurii a fluctuat. După ce a crescut în anul 2017, comparativ cu anul 2016, acestea au scăzut în anul 2018 sub valoarea înregistrată în anul 2016 cu aproape 1%.
Deşi cheltuielile pentru întreţinerea liniilor de cale ferată şi a celor pentru electrificare au crescut constant în perioada analizată, iar cele pentru sistemele de siguranţă au scăzut în anul 2017, comparativ cu anul 2016, pentru ca apoi să crească în anul 2018 peste pragul din 2016, scăderile mari înregistrate în anul 2018 pentru gări, poduri, podeţe şi tuneluri au condus la o scăderea generală de aproape 1%, comparativ cu suma înregistrată la începutul intervalului, adică anul 2016.
Astfel, în anul 2018, comparativ cu anul 2016, cea mai mare scădere s-a înregistrat în ceea ce privește cheltuielile pentru lucrările de întreţinere şi reparaţie a gărilor (59%), a podurilor, podeţelor şi a tunelurilor (aproape 100%).
Capitolele unde s-au întâlnit majorări la întreținere
Majorările înregistrate la finalul perioadei analizate, în anul 2018 comparativ cu începutul perioadei, în anul 2016, au fost următoarele:
– 48% cheltuieli pentru lucrările de întreţinere şi reparaţie a firului de catenară;
– 28% cheltuieli pentru lucrările de întreţinere şi reparaţie a viaductelor;
– 4 % cheltuieli pentru lucrările de întreţinere şi reparaţie a sistemelor de siguranţă a traficului;
– 22% cheltuieli pentru lucrările de întreţinere şi reparaţie a liniilor de cale ferată.
În perioada 2016-2018, suma totală alocată pentru finanţarea infrastructurii feroviare a fluctuat. Dacă în anul 2017, comparativ cu anul 2016 se înregistra creştere, în anul 2018, aceasta a scăzut cu 16% sub pragul anului 2016.
Cea mai importantă scădere înregistrată în anul 2018, comparativ cu începutul perioadei de referinţă, anul 2016, a fost înregistrată în ceea ce priveşte fondurile europene utilizate pentru finanţarea infrastructurii (29%) urmată de suma alocată de la bugetul naţional pentru finanţarea infrastructurii feroviare cu 18%.
Chiar dacă sursele proprii ale CFR SA şi ale gestionarilor de infrastructură s-au majorat, per total, cu 43% în anul 2018, faţă de anul 2016, acestă creştere nu a fost suficientă pentru a compensa diminuările fondurilor din celelalte surse de finanţare, rezultând astfel o scădere totală de 16% comparativ cu începutul intervalului analizat, anul 2016.
Dacă analizăm sursele externe de finanţare ale CFR SA cheltuite efectiv pentru infrastructura feroviară (suma primită de la bugetul de stat şi din fonduri europene pentru investiţii), în perioada 2016-2018, se observă că după o creştere a acestora în anul 2017, comparativ cu anul 2016, urmează o scădere în anul 2018, dar suma nu coboară sub pragul înregistrat în anul 2016: 2017 comparativ cu anul 2016 – creştere de peste 52%; 2018 comparativ cu anul 2017 – scădere de peste 32%; 2018 comparativ cu anul 2016 – creştere de peste 3%.
