Moldova vrea cale ferată de viteză. Dorințele unui deputat de Suceava

Deputatul Ioan Bălan explică ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, cum se poate parcurge distanța dintre Suceava  – Cetate de scaun a Moldovei și București, în doar trei ore.

Frustările cetățenilor români din Moldova, una dintre cele mai ignorate regiuni ale României,„ din punct de vedere al  investițiilor publice, sunt importante. După inițiativa „Moldova vrea Autostradă”, primită cu interes de către opinia publică, un deputat PNL din Suceava a adresat o interpelare ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, în carte cere acestuia să explice pașii făcuți până acum astfel încât viteza trenurilor să depășească 160 de kilometri la oră între nordul Moldovei și București.

„Din păcate, de aproape 30 de ani, în România nu se relizează investiții în infrastructura de transport feroviar, motiv pentru care traficul s-a mutat, în mod natural, pe cale rutieră. De exemplu, dacă între Suceava și București ar fi existat o cale ferată de mare viteză care ar fi permis circulația trenurilor cu viteze de peste 160 de kilometri la oră, atunci distanța dintre Cetatea de scaun a Moldovei și Capitala țării s-ar fi putut parcurge chiar în mai puțin de 3 ore, avantajele fiind superioare (prin costuri, siguranță și timp) transportului rutier și celui aerian”, spune el.

Deputatul susține în interpelarea sa că în Master Planul General Transporturi (MPGT) se specifică că pe ruta Suceava – București există un număr consistent de pasageri, ”de câteva mii zilnic”, care ar călători cu trenul și ar justifica pe deplin investiția. ”Ministerul nu a întreprins demersuri concrete pentru a obține finanțare din fonduri europene nerambursabile pentru a moderniza această cale de rulare”, afirmă Ioan Bălan.

El reamintește că reprezentanți ai majorității parlamentare ar fi declarat că va fi dată o Hotărâre de Guvern pentru demararea licitației pentru proiectul tehnic și execuție în vederea demarării lucrărilor de modernizare a rutei CF  Suceava  – București, în vederea creșterii vitezei de deplasare la peste 160 kilometri la oră.

Deputatul își sfârșește interpelarea întrebându-l pe ministrul Răzvan Cuc dacă a fost elaborată HG pentru demararea licitației pe proiectul amintit, care este termenul în care ar putea începe lucrările, precum și durata acestora, costurile estimate astfel încât viteza trenurilor să fie de peste 160 kilometri la oră și, nu în ultimul rând, să spună dacă a fost solicitată finanțarea CE.

Prezent acum câteva zile la un seminar dedicat investițiilor publice, directorul de investiții al CFR, Marius Chiper, a menționat câteva proiecte din regiunea Moldovei care s-ar afla în faza de elaborare a SF. Ar exista documentațiile de licitație pentru realizarea de SF necesare lucrărilor de închidere a Coridorului IX de transport, a spus el.

Majoritatea proiectelor de investiții ale CFR privesc însă zona de vest și sud – vest a țării și mai puțin pe cea de nord. Ar fi nevoie de peste șase miliarde de euro pentru finanțarea lucrărilor importante din prezent. Pe partea de fonduri europene România are alocați 1,8 miliarde euro pe feroviar, iar proiectele prezentate pentru finanțare însumează 2,8 miliarde euro. Gradul de supracontractare este de 160-170% deci trebuie căutate și alte resurse în afara fondurilor UE. Numai modernizarea coridorului IV sudic costă două miliarde euro.

„Alt proiect e Arad  – Timișoara – Caransebeș,155 km. În prezent e linie simplă, dorim sa dublăm linia și să ridicăm la 160 km la oră viteza. Documentația este în fază finală a Studiului de Fezabilitate (SF), după care pregătim achiziția și în trimestrul 3 ridicăm licitația (în SEAP – n.red.). Alt proiect pe Coridorul 4, de 107 km, este Craiova – Calafat. SF a fost finalizat, estimăm lansarea procedurii de achiziție în trimestrul 3. Avem în derulare un SF pentru Craiova Tr. Severin  – Caransebeș și închidem complet Coridorul 4”,  spunea zilele trecute Marius Chiper.

Pe zona de vest lucrările vor fi încheiate în acest an. „Avem un obiectiv de a recepționa peste 150 de kilometri de infrastructură, pe Simeria  – Coșlariu  – Sighișoara, proiect finalizat 90%. Anul acesta vom avea receptia pentru a permite circulația cu 160 km la oră”, a spus  Chiper.

Cât de curând, CFR SA va lansa și procedura necesară pentru modernizarea secțiunii de cale ferată Predeal  – Brașov, ultima nemodernizată între Brașov și Constanța. Cauza au fost condițiile de relief dificile și există un proiect tehnic care prevede realizarea unui tunel important la Dârste, Brașov, spunea directorul general adjunct CFR SA.